Tribut plătit crizei: de două ori mai multe sinucideri. Din cauza problemelor financiare, tot mai mulţi sătmăreni aleg să-şi pună capăt zilelor, iar psihologii spun că numărul cazurilor ar putea creşte în continuare în următoarea perioadă. Lucru mult mai grav, fenomenul nu prea dă semne că ar putea scădea. Dacă în rândul persoanelor de vârsta a II-a şi a III-a sinuciderile nu sunt o noutate, în rândul tinerilor lipsa tot mai mare de comunicare dintre copii şi părinţi îşi pune amprenta din ce în ce mai evident. Asta, deoarece tinerii primesc tot mai puţină atenţie din partea părinţilor, aflaţi într-o fugă nebună după asigurarea unui venit şi, implicit, a existenţei.

Număr dublu de sinucideri
Numărul cazurilor de suicid s-a dublat în acest an, după cum rezultă din statisticile Direcţiei de Sănătare Publică (DSP) Satu Mare. Concret, dacă în primul trimestru al anului trecut s-au înregistrat un număr de 12 sinucideri, în perioada similară a acestui an s-au înregistrat nu mai puţin de 28 de cazuri. În cursul anului trecut, cele mai multe cazuri au avut loc în luna martie – 5, în timp ce în ianuarie au fost 4 sinucideri şi în februarie – 3. În acest an, cele mai multe sinucideri au fost înregistrate în cursul lunii ianuarie – 12, urmată de luna martie – 10 şi februarie 6. Potrivit unor date furnizate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP), după mediul de comitere, cazurile sunt împărţite în mod egal: 14 – în mediul urban şi 14 – în mediul rural. În mediul urban, cele mai multe sinucideri au avut loc în municipiul Satu Mare – 8 cazuri, urmat de Livada – 2, Ardud – 2, Carei – 1 şi Tăşnad – 1. În Negreşti nu s-a înregistrat niciun suicid în primul trimestru al acestui an, la fel ca şi în perioada similară a anului trecut.

Criza, bat-o vina!
Criza economică a adus dificultăţi financiare, creşterea ratei şomajului şi cât mai puţine perspective de viitor. Ca şi o consecinţă dramatică, a crescut şi numărul sinuciderilor, în special în rândul persoanelor care suferă de depresie, respectiv alte boli psihice. De altfel, şi spectrul de vârstă al celor predispuşi la sinucidere s-a lărgit. Nu doar drama vârstelor fragede, legate de dragoste, sau a celor bătrâni, legate de disperare, fac ca numărul tentativelor de sinucidere să crească. Mai nou, persoanele cu vârstă între 30 şi 50 de ani consideră că nu mai merită să trăiască. Psihologul Alina Perşa susţine că în rândul persoanelor de vârsta a II-a intervin două cauze majore care îi împing spre sinucidere. În primul rând, aceştia nu le pot asigura copiilor lor un trai decent, iar în al doilea rând, lipsa obiectivelor pe termen lung, cum ar fi lipsa unui loc de muncă stabil.
“Printre cauzele care împing tinerii către gesturi disperate se pot număra şi lipsa de comunicare eficientă, activă, între părinţi şi copii. Părinţii trebuie să ştie că fiecare etapă presupune o schimbare hormonală care generează un război interior. Tânărul ajunge să se considere un mic monstru din cauza acestor modificări biologice, normale, ale corpului său. Din această cauză, tinerii nu mai dau randamentul scontat în activităţile lor, iar părinţii îi critică fără să ştie adevărata cauză a lipsei de performanţă. Motiv pentru care mulţi tineri manifestă diferite forme de anxietate, de depresie”, a comentat psihologul Alina Perşa. Fenomenul care a luat amploare are multiple cauze, legate, pe lângă anii îndelungaţi de tranziţie românească, şi de actuala criză economică. Psihologii spun că viaţa în aglomerările urbane este stresantă din punct de vedere psihic, problemele existenţiale predispunînd la izolare şi depresie, acestea fiind tot atâtea motive de sinucidere.

Bărbaţii, primii în top
Psihologii spun că suicidul se poate traduce prin incapacitatea unei persoane de a-şi manifesta agresivitatea, pe care fiecare o deţine într-o doză mai mare sau mai mică, asupra celor din jur, şi pe care o canalizează asupra sa. Sinuciderea, privită ca o moarte prematură inutilă şi nejustificată, reprezintă, pentru psihologi, expresia unei crize existenţiale şi de conştiinţă determinată de o stare de disperare şi de o mare tensiune afectivă şi relaţională. Statisticile mai arată că tentativele de sinucidere sunt mult mai frecvente la femei, în proporţie de 67%, faţă de bărbaţi, 33%. Cu toate acestea, raportul femei – bărbaţi privind suicidul realizat arată că, în urma unor asemenea acte, bărbaţii sfârşesc în proporţie de 75%, în timp ce doar 25% dintre femei îşi iau, cu adevărat, viaţa.

Tineri disperaţi
Din nefericire, odată cu creşterea numărului de sinucideri apare un alt fenomen la fel de îngrijorător. Potrivit psihologilor, scade vârsta de incidenţă a bolilor psihice, astfel încât se observă tulburări de natură psihică în tot mai multe cazuri în rândul tinerilor. “Din experienţa mea, pot să vă spun că am constatat un fenomen îngrijorător. Şi anume, acela că scade tot mai mult vârsta debuturilor de boli psihice. De obicei, cei aflaţi la vârste tinere sunt mai instabili şi mai predispuşi spre astfel de afecţiuni, cea mai importantă formă fiind depresia. Aşa ajung să consume alcool, tutun sau alţi substituenţi, printre care şi celebrele deja plante etnobotanice”, este de părere psihologul Alina Perşa. Aşa a fost şi cazul unei tinere care a încercat să se sinucidă cu medicamentele bunicii. Totul s-a întâmplat la mijlocul lunii trecute. Concret, o minoră de 16 ani a ingerat şapte tablete dintr-o cutie cu medicamente antiaritmie, dar şi câteva pastile pentru hipertensiune. Medicamentele erau ale bunicii fetei. Cadrele medicale de la Unitatea de Primire Urgenţe i-au efectuat o spălătură gastrică şi au internat-o pe Secţia de Pediatrie. Potrivit medicilor, minora a vrut să se sinucidă din cauza unei neînţelegeri cu părinţii.
Ciprian Bâtea

“Lipsa unei comunicări eficiente, active, îi împinge pe tot mai mulţi tineri spre gesturi extreme. Depresia face tot mai multe victime în rândul tinerilor” - Alina Perşa, psiholog

No related posts.