Oficial, animalele sălbatice din judeţ sunt la originea unui număr de 14 accidente rutiere. Neoficial, statistica este mult mai îngrijorătoare, putând fi vorba de zeci de evenimente rutiere, şoferii preferând să nu anunţe astfel de coliziuni de frica consecinţelor. Dacă şoferii îi acuză în mod tacit pe administratorii fondurilor de vânătoare, aceştia se apără la rândul lor susţinând că este vorba despre animale sălbatice, care pot fi urmărite şi controlate cu greu. Conform aceloraşi surse, şoferii ar trebui să adapteze viteza la condiţiile de drum şi să respecte indicatoarele de avertizare. Care, din păcate, lipsesc cu desăvârşire. Dar animalele sălbatice nu comit distrugeri doar pe drumurile publice, ci şi în agricultură, acolo unde mai ales în sezonul recoltelor produc pagube însemnate, fermierii ameninţând că îşi vor face singuri dreptate dacă nu se va interveni în această direcţie. După obiceiul casei, vânătorii spun că vina le aparţine şi agricultorilor, care nu îşi păzesc terenurile.

Şoferii sunt nemulţumiţi
Conducătorii auto se arată extrem de indignaţi de faptul că, în special, pe drumurile naţionale din judeţ animalele sălbatice provoacă din ce în ce mai multe accidente. De exemplu, conform unei statistici a Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Satu Mare, în cursul anului trecut s-au înregistrat un număr de 14 accidente rutiere provocate de prezenţa pe drumurile publice a animalelor sălbatice. Cel puţin la nivel oficial. La nivel neoficial, numărul este cu mult mai mare. Aproape niciun şofer nu declară eventuala coliziune cu un animal sălbatic, mai ales în cazul în care pagubele sunt minore. Pentru a scăpa de amendă şi punctele de penalizare, şoferii preferă să spună că şi-au lovit maşina în propria curte, acolo unde Codul Rutier nu se mai aplică, nefiind vorba despre un accident produs pe un drum public.

Vânătorii se apără
Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi susţin că ei şi-au luat toate măsurile de precauţie, respectiv cele rezultate din prevederile legislaţiei în vigoare. Astfel, conform aceloraşi surse, cauzele accidentelor în care sunt implicate animale de vânătoare ar trebui căutate în instinctul animalelor. “Pe fondul de vânătoare există puncte de hrană, în funcţie de efective. La noi în judeţ vânatul este liber, astfel încât se poate mişca în teren. Doar acolo unde există parcuri de vânătoare, doar acolo animalele sunt îngrădite în ţarcuri”, a declarat directorul AJVPS Satu Mare, Gheorghe Ghiran. Chiar dacă vânătorii susţin că îşi fac treaba, prezenţa unui număr din ce în ce mai mare de animale pe drumurile publice face notă discordantă cu afirmaţiile oficialilor AJVPS.

Agricultori supăraţi foc
Agricultorii din judeţ se arată extrem de indignaţi de faptul că animalele sălbatice produc tot mai multe pagube în exploataţiile agricole. Cele mai mari pagube sunt produse de mistreţi, care lasă în urma lor distrugeri semnificative. Probabil, cele mai multe atacuri au fost comise în zona localităţilor Viile Satu Mare sau Ardud. Agricultorii îi ameninţă pe administratorii fondului de vânătoare că îşi vor face singuri dreptate în cazul în care nu se vor lua măsuri. Fermierii atacă faptul că administratorii fondului de vânătoare nu se prea obosesc să înfiinţeze puncte de hrană, astfel încât patrupedele dau iama în lanurile de cereale. Pe de altă parte, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS), Gheorghe Ghiran, susţine că forul pe care îl reprezintă îşi face datoria, organizându-se vânători colective pentru a elimina o parte din populaţia de mistreţi, în special. Aceeaşi sursă a mai precizat că o parte din vină le aparţine şi agricultorilor care nu îşi îngrădesc sau păzesc terenurile agricole.

Despăgubire blocată de birocraţie
Totodată, agricultorii care au suferit pagube pot fi despăgubiţi în urma deciziei unei comisii mixte formate din reprezentanţi ai primăriei pe raza căreia s-a produs paguba, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, respectiv reprezentanţi ai Direcţiei Agricole. Cu alte cuvinte, o birocraţie excesivă care în foarte puţine cazuri a reuşit să mulţumească pe cineva. Concret, comisia de evaluare a pagubelor se înfiinţează la sesizarea proprietarului. La constatarea pagubelor pot participa reprezentanţi ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic şi ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, după cum paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în aria protejată. Constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-a produs paguba. Cererea se depune în 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba. Cuantumul despăgubirilor se stabileşte de către comisie în funcţie de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită până la data producerii pagubei cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii agricole sau silvice, sau, după caz, în funcţie de valoarea de piaţă, în cazul animalelor domestice. Constatarea şi evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole sau silvice se consemnează de către comisie într-un proces-verbal. Un demers mult prea stufos, la care majoritatea agricultorilor renunţă să mai apeleze.

Numărul mistreţilor şi căpriorilor, o necunoscută
Mistreţii şi căpriorii sunt, de departe, cauzele cele mai dese întâlnite la originea pagubelor în agricultură sau pe şosele. Totuşi, numărul exact al acestor patrupede este o ne­­­­­­cu­­­no­scută. În schimb, situaţia stă pu­ţin mai bine la celelalte specii de animale. Astfel, în urma evaluărilor efectuate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia Silvică şi AJVPS Satu Mare, în cursul acestui an s-a stabilit că pe raza judeţului Satu Mare trăiesc 225 de pisici sălbatice, 27 de lupi, şase urşi şi un singur râs. Situaţia este aproape identică cu cea din anul 2009, când pe raza judeţului trăiau 224 de pisici sălbatice, şase urşi bruni, 20 de lupi şi un singur râs. Evaluarea se realizează anual pentru stabilirea efectivelor reale ale acestor specii şi în funcţie de efectivele optime pentru fiecare fond cinegetic, de nivelul pagubelor înregistrate, de tendinţa şi structura populaţiei se vor face propuneri de cote de recoltă pentru sezonul de vânătoare din 2010 – 2011.
Ciprian Bâtea

No related posts.