În ultimul deceniu şi-au stabilit domiciliul definitiv în statele Uniunii Europene, SUA şi Canada peste 8.500 de sătmăreni

Sătui de greutăţile întâmpinate în ţară, mii de români şi-au luat inima în dinţi şi atraşi de mirajul Occidentului şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Dacă alţii au ales ţări din imediata apropiere, precum Ungaria sau Austria, alţii au traversat oceanul în încercarea de a trăi visul american. Peste 8.500 de sătmăreni au şi reuşit acest lucru, renunţând, totodată, la cetăţenia română. Mai mult, din câte se pare, numărul persoanelor care continuă să emigreze şi să îşi stabilească domiciliul în afara graniţelor ţării este în creştere.

Peste 8.000 de sătmăreni au emigrat
Conform unor statistici ale Serviciului Public Comunitar de Emitere şi Eliberare a Paşapoartelor Simple Satu Mare, în ultimii ani nu mai puţin de 8.538 de sătmăreni şi-au stabilit domiciliul în străinătate. Dacă unii dintre aceştia au decis să nu se mai întoarcă decât în vizită, alte categorii de persoane fac practic naveta între România şi ţările de domiciliu. Ungaria rămâne, totuşi, ţara pentru care sătmărenii au o predilecţie, în special datorită preţurilor extrem de mici ale proprietăţilor din ţara vecină. După modelul bihorenilor sau al arădenilor, şi sătmărenii au început să se orienteze la cumpărarea unei case către Ungaria. Cum preţul unei case în localităţile de frontieră din Ungaria este mai mic decât preţul unui apartament cu 2 camere din Carei, Tăşnad sau Satu Mare, mulţi au ales să facă naveta din Ungaria la locurile de muncă din judeţ. Chiar dacă pierd un timp îndelungat cu naveta, sutele de sătmăreni care şi-au stabilit domiciliul în Ungaria se declară extrem de mulţumiţi de condiţiile găsite în ţara vecină.

Fenomen început în anii ‘90
Primii sătmăreni stabiliţi în Ungaria au fost etnicii maghiari plecaţi imediat după Revoluţie în căutarea unui trai mai bun decât cel de acasă. La distanţă de un deceniu, prin 2000, i-au urmat şi alţii, tot de naţionalitate maghiară, în cea mai mare parte oameni aflaţi în pragul pensiei şi înrudiţi celor din primul val. Lor li se adaugă, de o vreme, o nouă categorie, care aproape că nu are nicio legătură cu naţionalitatea. Sunt persoane active, între care din ce în ce mai mulţi români get-beget. Nici prin cap nu le trece să ceară cetăţenia maghiară ori să lucreze printre străini, ci continuă să muncească în ţara în care s-au născut şi pe care o consideră tot patria lor. Au plecat dintr-un singur motiv: dincolo de graniţă au găsit case mai ieftine, cu toate facilităţile urbane: electricitate, gaz, apă, canalizare, telefonie, televiziune prin cablu, Internet de mare viteză, plus străzi asfaltate, iluminate şi salubrizate. Într-un cuvânt, civilizaţie. Fenomenul este cunoscut, iar agenţii imobiliari din România şi-l explică simplu. “La noi, preţurile caselor, terenurilor şi apartamentelor sunt exagerat de mari. Un metru pătrat de teren porneşte, de exemplu, de la 10-15 euro. În estul Ungariei, însă, preţurile au scăzut până la 2-5 euro, pentru că zona e cea mai săracă din ţară, iar oamenii pleacă în marile oraşe”, spune directorul unei agenţii imobiliare.

Preţuri tentante
Casele din localităţile de frontieră din Ungaria ajung să aibă un preţ cuprins între 2 milioane (8.200 de euro) şi 4 milioane de forinţi (16.400 de euro) Deoarece tot mai mulţi se interesează să cumpere o locuinţă în aceste localităţi, preţurile vor creşte. La fel ca la noi, şi dincolo de graniţă, locuinţele de la oraşe sunt mai scumpe, iar cele de la ţară sunt mai ieftine. La Mateszalka o casă de 120 mp, cu 3+1 camere, 2 bucătării, garaj şi spaţii anexe, cu teren de 737 mp se vinde cu 18,2 milioane forinţi respectiv circa 72.500 euro, iar la Nyiregyhaza, o casă cu 2 camere, pe un teren de 1.100 mp, cu parc în curte şi lac în grădină, garaj şi spaţii anexe se vinde cu 21,5 milioane forinţi, adică în jur de 85.000 euro. În satele din apropierea graniţei se găsesc şi case mult mai ieftine, ca de exemplu, la Nyirkata, cu 3,5 milioane forinţi, adică sub 14.000 euro. La Tiszadob, o casă cu 2 camere, sufragerie, bucătărie, baie, anexe şi un teren de 1.080 mp se oferă cu 2.600.000 forinţi, adică aproximativ 10.000 euro.

Birocraţie scăzută
Pentru a cumpăra o casă în Ungaria, românii au nevoie de cartea de identitate, nimic altceva. După un timp, cumpărătorul primeşte drept de şedere şi poate chiar să participe la viaţa comunităţii, beneficiind de aproape toate drepturile localnicilor. Acesta poate participa la vot, dar nu poate candida la funcţii în administraţia locală până nu primeşte cetăţenie maghiară.

Sute de tineri sătmăreni, şcoliţi peste hotare
Sute de sătmăreni frecventează cursurile unităţilor de învăţământ din străinătate, în special Ungaria. Părinţii elevilor au luat această decizie ca urmare a neîncrederii lor în sistemul de învăţământ românesc. Astfel, elevii sau studenţii din judeţul Satu Mare fac periodic naveta între cele două ţări, fenomenul fiind într-o creştere continuă. Acest fenomen reprezintă o necesitate pentru sătmărenii de naţionalitate maghiară, care preferă să îşi trimită copiii la studii în ţara vecină, în special datorită şanselor de a găsi ulterior un loc de muncă bine plătit. Elevii care doresc să se reîntoarcă la sistemul de învăţământ românesc o pot face în baza unor diferenţe şi a unor echivalări stabilite de Ministerul Educaţiei. Pentru elevii claselor I-VII, a IX-a şi a Xl-a le sunt eliberate adeverinţe de studii de către instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi, iar pentru elevii din clasele terminale este necesară o adeverinţă de autentificare a studiilor, vizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Ciprian Bâtea