De la ultima vizită a Fondului Monetar Internaţional din iunie, prognozele pentru România s-au schimbat semnificativ în rău. De aceea revenirea misiunii FMI, condusă de Jeffrey Franks, este necesară şi binevenită. Misiunea se va afla la Bucureşti până în august şi va discuta cu Executivul evoluţiile noi suferite de indicatorii economici stabiliţi în acordul stand-by, încheiat cu instituţiile financiare internaţionale. Indicatorii prevăzuţi în acordul stand-by vor suferi modificări însemnate.
Aşa, de pildă, în urmă cu o lună, ţinta de deficit bugetar era stabilită la 6,8%, iar prognoza de creştere economică la 0%. Între timp s-au acumulat noi şi însemnate cheltuieli. De exemplu, în ultimele şase luni au fost cheltuiţi pentru birourile parlamentare ale miniştrilor Radu Berceanu, Vasile Blaga, Cseke Attila, Marko Bela, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Gabriel Oprea şi Elena Udrea 120.000 de euro. Deşi aceştia sunt numai opt la număr.

Cei mai mulţi bani a cheltuit ministrul Elena Udrea pentru chiria şi întreţinerea biroului parlamentar. În fiecare lună Udrea a decontat între 4.000 şi 6.500 de lei cheltuieli cu titlul “materiale de întreţinere”. Tot ministrul Dezvoltării plăteşte cea mai mare chirie pentru sediul din Capitală – 2.000 lei pe lună. Legea le permite aleşilor să deconteze absolut orice. De la salariile personalului angajat în cadrul birourilor parlamentare şi chiria pentru biroul respectiv până la abonamentul TV prin satelit, publicitate în mass-media sau mese de protocol pentru invitaţi. Singura condiţie este să se încadreze în suma forfetară primită de la Parlament. Despre eforturile premierului Emil Boc privitoare la reducerea cheltuielilor nu se face nici o vorbire.
Şi uite aşa s-a alunecat în depăşirea tuturor indicatorilor stabiliţi iniţial cu FMI prin acordul stand-by. Ţinta de inflaţie a crescut de la 3,5% la 8% la sfârşitul anului. În această perioadă, Guvernul a majorat Taxa pe Valoarea Adăugată de la 19% la 24%, încărcând şi prin asta nivelul ţintei de inflaţie stabilit de banca centrală, BNR. Acum se estimează, la fel, scăderea economică cu 3%, iar Executivul ar putea să ceară majorarea deficitului bugetar la 7%, invocând forţa majoră ca urmare a pagubelor provocate de inundaţiile din ultima vreme. Aşadar, rămân de domeniul istoriei nivelele stabilite cu FMI iniţial – de 1,3% la creştere economică, de 5,9% la deficitul bugetar şi de 3,5% plus/minus un punct procentual la inflaţie. Să vedem ce va rezulta din târguielile care au început luni. Se pare că în discuţie este opinia că ar trebui redusă cota unică de la 16% până la 10% şi, totodată, majorat TVA-ul la 25%.
Ioan Raţiu