Un studiu realizat de site-ul de recrutare Myjob pe un eşantion de 5.160 de români, în perioada 7 -31 iulie, relevă faptul că, cel puţin la nivel declarativ, peste 80% dintre conaţionalii noştri doresc să părăsească România. Dacă înainte de 1989 fenomenul migraţiei a avut cauze de natură politică, iar după 2000 de natură economică, acum românii doresc să plece din deznădejde, în speranţa că vor avea oriunde viaţă mai bună. Mai mult, peste un sfert dintre participanţii la studiu au declarat că ar pleca în altă ţară în orice moment, în timp ce 17,11% dintre repondenţi şi-ar chema şi partenerul de viaţă, după ce s-ar acomoda în ţara adoptivă. Românii cu vârste de peste 55 de ani reprezintă categoria cea mai deznădăjduită de felul în care merg lucrurile în ţară. 70,27% din cei trecuţi de 55 de ani au declarat că sunt dispuşi să plece peste hotare în măsura în care şi-ar găsi un loc de muncă adecvat pregătirii lor.

Un alt studiu, realizat de Federaţia “Solidaritatea Sanitară” pe un eşantion de 250 de medici şi asistenţi medicali din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea relevă că 70% din angajaţii sistemului sanitar iau în calcul transferul pe un post similar în altă ţară. În fapt, în ultimii ani, peste 3 milioane de români au părăsit ţara. Şi, chiar dacă nu toţi cei care declară că vor emigra o vor face, ne aflăm, cu siguranţă, în faţa unui potenţial fenomen de migraţie fără precedent. Iar această tendinţă de a pleca din România în speranţa de mai bine pe alte meleaguri vine pe fondul măsurilor aberante ale guvernanţilor de tăiere a salariilor şi de reducere drastică a aparatului bugetar, indiferent că în unele instituţii personalul este supradimensionat sau nu.
Pe de altă parte, sociologii arată că unele destinaţii sunt tolerante faţă de românii profesionalizaţi. De pildă, Anglia şi Franţa sunt ţări mai permisive pentru că românii învaţă începând din şcoală engleza şi franceza, putându-se încadra în muncă rapid, fără mari probleme de adaptare. La fel, Italia sau Spania, ţări cu limbă asemănătoare cu româna şi, deci, uşor de învăţat, unde s-au format deja comunităţi puternice de români înrudiţi între ei sau prieteni, cu oameni de afaceri originari din România care creează locuri de muncă pentru conaţionalii lor. Tot sociologii avertizează că în afara acestor infrastructuri care uşurează într-un fel migraţia românilor, orice imbold de a părăsi ţara conţine o doză de mare risc. De aceea, înaintea unei decizii de această natură se impune o analiză temeinică a şanselor, inclusiv cu asumarea riscului unei tentative eşuate.
Este greu de crezut că toţi românii care declară, în contextul sondajelor de opinie că îşi doresc să părăsească România, vor fi părtaşii unui veritabil exod. Tentaţia migraţiei este, totuşi, neliniştitoare, la fel ca întrebarea dacă după finalizarea studiilor copiii de astăzi ai României vor fi tentaţi şi ei să părăsească în masă România.
Voicu D. Rusu

No related posts.