Potrivit psihologilor, din cauza greutăţilor din ce în ce mai mari, sinucigaşii aleg căi violente de a-şi pune capăt zilelor

Tribut plătit crizei: sinucideri şi depresii. Dar nu oricum, ci prin metode din ce în ce mai violente. Din cauza problemelor financiare, tot mai mulţi sătmăreni aleg să-şi pună capăt zilelor, iar medicii psihiatri spun că numărul cazurilor ar putea creşte în continuare în următoarea perioadă. Lucru mult mai grav, incidenţa bolilor psihice creşte tot mai mult în rândul tinerilor. Asta, deoarece tinerii primesc tot mai puţină atenţie din partea părinţilor, aflaţi într-o fugă nebună după asigurarea unui loc de muncă şi, implicit, a existenţei. Pe de altă parte, nici persoanele aflate la vârsta a III-a nu sunt mai puţin expuse în faţa vicisitudinilor vieţii, înregistrându-se destule cazuri în care unii pensionari au ales să îşi pună capăt zilelor ca soluţie la neajunsurile vieţii.

Metode şi metode
Printre metodele de a-şi pune capăt zilelor, sinucigaşii îşi aleg modalitatea în funcţie de gradul de severitate al afecţiunilor psihice. De exemplu, persoanele care suferă de depresii reactive aleg metode la modă, cum ar fi intoxicaţia cu medicamente sau cu gaz, care sunt şi mai puţin violente. În schimb, persoanele cu afecţiuni psihice severe aleg metode mult mai violente, sunt de părere psihologii. De exemplu, în cursul lunii iunie, poliţiştii Biroului Transporturi Feroviare Satu Mare au fost sesizaţi că o femeie neidentificată, de aproximativ 50 de ani, s-a aruncat în faţa trenului accelerat Timişoara – Baia Mare, la trecerea la nivel cu cale ferată de la Sătmărel. Medicii prezenţi la faţa locului nu au mai putut constata decât decesul acesteia. Conform martorilor, femeia s-a aruncat intenţionat în faţa trenului, iar mecanicul de locomotivă nu a mai avut timp să oprească trenul, după ce a încercat disperat s-o avertizeze cu mai multe semnale sonore. Poliţiştii sătmăreni au identificat cadavrul femeii sinucigaşe de la Sătmărel, aceasta fiind Veronica S., în vârstă de 57 de ani, din Satu Mare.

Sinucideri violente din disperare
Vicisitudinile din ce în ce mai grele ale vieţii generează un grad din ce în ce mai mare de violenţă. De exemplu, în cursul lunii trecute, o femeie în vârstă de 62 de ani a renunţat la suferinţa care o măcina în ultimul timp şi şi-a pus capăt zilelor, alegând un mod de-a dreptul şocant. Bătrâna, care suferea de o boală incurabilă aflată în ultima fază, s-a aruncat de la etajul III al unui bloc din zona centrală. Aşa a fost găsită de nepotul ei şi de către vecini. A fost vorba despre Victoria D., în vârstă de 62 de ani, care nu a mai avut puterea să lupte cu cancerul şi a părăsit lumea aceasta alegând suicidul. Dar nu oricum. Femeia s-a aruncat de la etajul III al blocului C29 de pe strada Mircea cel Bătrân. Bătrâna a profitat de lipsa nepotului său, Orlando R. în vârstă de 17 ani, care preţ de câteva minute s-a dus la baie, lăsând-o nesupravegheată. Tânărul a auzit o bubuitură şi a ieşit imediat să vadă ce e, moment în care a văzut-o pe bunica lui fără suflare, într-o baltă de sânge între două autoturisme parcate lângă scara de bloc. Vecinii bătrânei care şi-a luat viaţa pentru a scăpa de suferinţă spun că boala evoluase mult, fiind în fază terminală, iar durerile erau insuportabile, aceasta fiind explicaţia pentru gestul extrem al Victoriei D.

Dificultăţile financiare, o cauză majoră
Criza economică a adus dificultăţi financiare, creşterea ratei şomajului şi cât mai puţine perspective de viitor. Pe cale de consecinţă, a crescut şi numărul sinuciderilor, în special în rândul persoanelor care suferă de depresie, respectiv alte boli psihice. De altfel, şi spectrul de vârstă al celor predispuşi la sinucidere s-a lărgit. Nu doar drama vârstelor fragede, legate de dragoste, sau a celor bătrâni, legate de disperare, fac ca numărul tentativelor de sinucidere să crească. Mai nou, persoanele cu vârstă între 30 şi 50 de ani consideră că nu mai merită să trăiască. “Se poate vorbi despre un alt segment de vârstă în rândul celor nemulţumiţi de viaţă. Dacă înainte în special tinerii şi bătrânii recurgeau la suicid din motive banale, acum putem spune că depresia a afectat pătura activă, între 30-50 de ani. Motivele sunt acum cu totul altele, profunde, şi cu consecinţe majore asupra personalităţii celui care ajunge să vadă în sinucidere singura cale de eliberare”, susţin psihologii. Fenomenul care a luat amploare are multiple cauze, legate, pe lângă anii îndelungaţi de tranziţie românească, şi de actuala criză economică. Psihiatrii spun că viaţa în aglomerările urbane este stresantă din punct de vedere psihic, problemele existenţiale predispunînd la izolare şi depresie, acestea fiind tot atâtea motive de sinucidere.

Femeile încearcă, bărbaţii reuşesc
Psihiatrii spun că suicidul se poate traduce prin incapacitatea unei persoane de a-şi manifesta agresivitatea, pe care fiecare o deţine într-o doză mai mare sau mai mică, asupra celor din jur, şi pe care o canalizează asupra sa. Sinuciderea, privită ca o moarte prematură inutilă şi nejustificată, reprezintă, pentru psihiatri, expresia unei crize existenţiale şi de conştiinţă determinată de o stare de disperare şi de o mare tensiune afectivă şi relaţională. Statisticile mai arată că tentativele de sinucidere sunt mult mai frecvente la femei, în proporţie de 67%, faţă de bărbaţi, 33%. Cu toate acestea, raportul femei – bărbaţi privind suicidul realizat arată că, în urma unor asemenea acte, bărbaţii sfârşesc în proporţie de 75%, în timp ce doar 25% dintre femei îşi iau, cu adevărat, viaţa.
Ciprian Bâtea

No related posts.