Potrivit Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, în mediul rural există doar un medic la patru localităţi

Câteva mii de sătmăreni nu au acces la servicii medicale de bază. Şi asta deoarece medicii de familie nu îşi deschid cabinete la sate, în special din lipsa rentabilităţii. Astfel, locuitorii a zeci de sate trebuie să străbată câţiva kilometri până în cea mai apropiată comună sau oraş în care există cabinete medicale. Asta fiindcă un raport al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate indică faptul că în judeţ există un cabinet medical la patru localităţi în mediul rural.

Statistică îngrijorătoare
Din 1998, de când s-a introdus sistemul medicilor de familie, aceştia au rămas fără servicii medicale, deoarece pentru medici a devenit nerentabil să rămână acolo. Prin urmare, locuitorii comunelor respective au fost nevoiţi să se înscrie pe listele medicilor din oraşele sau comunele apropiate. Potrivit statisticilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, în judeţul Satu Mare există 84 de cabinete medicale individuale în mediul rural. Raportat la cele 56 de comune, care au în administrare 226 de sate, rezultă faptul că la fiecare patru localităţi le revine doar un singur medic de familie. Mai mult, dacă luăm în calcul că în mediul rural din judeţ trăiesc 206.593 de persoane, rezultă faptul că la fiecare medic de familie îi revin 2.459 de pacienţi.

Fără soluţie
Aşa se face că, de exemplu, un bolnav din satele Horea sau Scărişoara-Nouă trebuie să străbată circa zece kilometri până în comunele Pişcolt sau Sanislău. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în satele Traian sau Dacia, locuitorii cărora trebuie să străbată câţiva kilometri până la cel mai apropiat dispensar medical aflat în comuna Păulian sau Doba. Iar astfel de exemple ar putea continua. Oamenii s-au obişnuit ca pentru o simplă injecţie să fie nevoiţi să se urce pe autobuz sau tren şi să ia drumul primului dispensar medical, care se poate afla şi la mai mult de zece kilometri distanţă. Medicii consideră că, pur şi simplu, nu li se rentează să îşi ofere serviciile medicale la sate.

Calculul nerentabilităţii
Nici Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Satu Mare nu pare să deţină soluţia, în condiţiile în care “subvenţia“ pe care instituţia ar putea s-o acorde unui medic care ar dori să-şi deschidă un cabinet într-o comună izolată din judeţ este de 2.100 de lei pe lună. Calculul ţine cont de un număr mediu de 400 de pacienţi, de sporurile acordate pentru zone izolate şi de un punctaj la care se ajunge în funcţie de structura de vârstă a pacienţilor. În plus, un medic de familie mai poate realiza şi alte venituri, de exemplu din consultaţiile propriu- zise. Chiar dacă venitul pe cabinet ar ajunge la 3.000 de lei, banii ar fi insuficienţi, pentru că intervin cheltuielile. De exemplu, niciunui medic nu-i este permis să activeze fără o asistentă, al cărei salariu lunar minim ar fi în jur de 1.200 de lei. Pentru materialele sanitare (feşe, seringi, spirt etc.) se cheltuiesc în jur de 800 de lei lunar. Transportul din oraşul în care locuieşte medicul şi comuna în care şi-ar desfăşura activitatea ar costa, de asemenea, în jur de câteva sute de lei lunar. Iar dacă medicul ar face vizite la domiciliu în satele comunei, măcar o dată pe săptămână, ar trebui să mai plătească în jur de 200 de lei pentru benzină. Fără a mai pune la socoteală faptul că nu toţi kilometri din totalul drumurilor din judeţ sunt asfaltaţi, ceea ce ar atrage cheltuieli cu întreţinerea maşinii, medicului care ar lucra „la ţară“ nu i-ar mai rămâne în buzunar decât 400-500 de lei pe lună. Şi nu s-a luat în calcul chiria pentru spaţiul ocupat de cabinet. Aşadar, medicii refuză această “ofertă”, în timp ce sătenilor nu le rămână decât să ia primul mijloc de transport până în localitatea vecină.

Medici puţini, dar tracasaţi
Deşi sunt numeroase sate care nu au niciun medic care să acorde asistenţă medicală localnicilor, din cauză fie că s-au pensionat, fie că nu se prezintă niciun medic la concursul organizat de Direcţia de Sănătate Publică, acolo unde este câte un medic de familie sau un medic dentist primarii nu-i lasă să-şi desfăşoare activitatea. Motivul, conflictele care apar şi care nu servesc nicidecum interesele pacienţilor în slujba căruia uită că se află şi primarul şi medicul. Un exemplu, este cazul unui medic dentist care s-a prezentat la concurs, l-a luat şi s-a instalat în dispensarul vechi care aparţine Primăriei. Şi-a plătit chiria lunar şi a făcut investiţii pentru a-şi crea condiţiile necesare desfăşurării activităţii, respectiv instalaţia de apă rece şi caldă curentă, canalizare, sistem de încălzire cu lemne etc. Când s-a discutat la nivelul Primăriei ca medicul să cumpere cabinetul, a încetat să-şi plătescă chiria, urmând să achite suma solicitată de autoritatea locală. După câteva luni, Primăria l-a somat pe medic că dacă nu-şi plăteşte suma restantă la chirie şi penalizările trebuie să părăsească cabinetul medical. Deşi medicul a plătit chiria şi penalizările, primarul localităţii unde îşi desfăşoară activitatea susţine că medicul trebuie să plece din dispensar. Şi asta fără precizări suplimentare.
Ciprian Bâtea

No related posts.