Specialişti de la Universitatea Naţională din Ujgorod împreună cu arheologii Muzeului Judeţean Satu Mare au descoperit în Ucraina cetatea dacică Malaia Kopania, la 20 de kilometri de graniţa cu România. Cetatea dacică de la Malaia Kopania reprezintă, după ultimele săpături, cea mai mare descoperire dacică de acest fel. Cetatea se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi este construită din valuri de pământ. În vecinătatea ei, pe un deal au fost descoperite până în prezent 70 de morminte, iar ţelul arheologilor este de a găsi templul dacic al cetăţii.
Malaia Kopania, un izvor istoric nebănuit
Aşezată în regiunea Transcarpatia, din Ucraina, în “buza” comunităţii româneşti de acolo, Malaia Kopania se dovedeşte a fi un izvor istoric nebănuit. Şeful şantierului arheologic, Viaceslav Kotigorosko şi Igor Prohnenko, profesori la Universitatea Naţională din Ujgorod, împreună cu o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din fostul director al Muzeului Judeţean, arheologul Viorel Ciubotă, şeful de secţie Robert Gindele şi actualul director al muzeului, arheologul Liviu Marta, au descoperit la Malaia Kopania o adevărată comoară dacică. “Descoperirea atestă faptul că regatul dacic era extins. Rolul cetăţii era acela de-a controla comerţul cu sare. Cetatea se află lângă Tisa, care reprezenta la acea vreme o cale prin care se făcea comerţ cu sare”, ne-a declarat fostul director al Muzeului Judeţean Satu Mare, arheologul Viorel Ciubotă.
Pe măsură ce, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Satu Mare, lucrările au avansat, descoperirile sunt pe cale să consacre o cetate dacică de inestimabilă însemnătate, un centru despre care se poate spune că aparţinea unui rege local.
Colaborarea cu arheologii sătmăreni a început în anul 2000
Şeful de secţie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, arheologul Robert Gindele, susţine că săpăturile în cetate au fost începute de către arheologii ucraineni în anii 1980, iar colaborarea dintre Universitatea Naţională Ujgorod şi Muzeul Judeţean Satu Mare a început în anul 2000. Tot de atunci, Ministerul Culturii şi Cultelor a sprijinit lucrările pentru care a alocat anual o sumă de bani de la Fondul Naţional de săpături. “De fapt, aceasta este singura expediţie arheologică în străinătate finanţată de către Ministerul Culturii şi Cultelor din România”, a mai spus arheologul Robert Gindele (foto).
Încununarea cercetărilor arheologice minuţioase a venit o dată cu campania de săpături din 2008. Astfel, arheologii sătmăreni au descoperit mormintele şi, odată cu acestea, cea mai mare şi reprezentativă cantitate de bijuterii dacice după vestitele brăţări din aur.
70 de morminte dacice
Săpăturile de la Malaia Kopania au scos la iveală nu mai puţin de 70 de morminte dacice, întinse pe o suprafaţă de jumătate de hectar. Mormintele datează din perioada lui Burebista, fiind descoperită şi o monedă grecească din argint din acea perioadă. “Am găsit peste 70 de morminte pe dealul din zona cetăţii dacice, cu osemintele arse depuse în urne”, a exemplificat arheologul Robert Gindele. Cetatea a fost ridicată din valuri de pământ şi este întinsă pe o suprafaţă de trei hectare. “Până în prezent, am efectuat săpături şi cercetări pe 40% din suprafaţa cetăţii”, a mai spus acesta.
Bijuterii dacice de mare valoare
În cimitirul dacic au fost descoperite mai multe obiecte din aur: un torques (colan) şi o brăţară. Torquesul a fost purtat la gât, fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe. Obiectul a fost descoperit în stare fragmentară, având o greutate de peste 400 g. În forma completă avea o greutate de peste 1 kg. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule şi are o greutate de peste 70 g.
Obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice. Descoperirea de la Malaya Kopanya este cea mai nordică descoperire de podoabă din aur din tot arealul dacic fiind, foarte probabil, cea mai reprezentativă după vestitele brăţări din aur. Foarte probabil că torquesul a fost purtat de un aristocrat dac de un rang înalt. Această descoperire atestă importanţa economico-politică deosebită a centrului dacic de la Malaya Kopanya, susţin arheologii.
Contextul descoperirilor este deosebit de important, fiind foarte probabil cel mai mare cimitir dacic. Au fost descoperite piese de podoabă din argint, bronz şi fier, 11 spade îndoite ritual, 3 săbii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance şi pinteni. Descoperirile din cimitir reflectă o elită războinică, cu un potenţial economic foarte ridicat, din timpul lui Burebista. Obiectele confecţionate din aur sunt deosebit de rare în arealul culturii dacice, situaţia aceasta fiind explicată prin existenţa unui “monopol regal” al exploatării aurului.
Arheologii speră să dea de templul dacic
Cetatea dacică de la Malaia Kopania reprezintă, după ultimele săpături, cea mai mare descoperire dacică de acest fel a ultimilor ani. Au fost descoperite lucruri foarte importante aici, inclusiv dovada că dacii îşi băteau propria monedă. Arheologii speră ca săpăturile din acest an să-i ajute să scoată la lumină un templu dacic şi sanctuarele.
Totodată, în cetatea de la Malaya Kopania au fost descoperite urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucăţi de fier neprelucrat care urma să fie topit, o monetărie şi un atelier de confecţionat râşniţe pentru măcinatul grâului. De asemenea, arheologii au găsit în morminte bijuterii, săbii, vârfuri de lance, catarame, pinteni şi alte obiecte aparţinând elitelor dacice.
Toate obiectele descoperite aici au fost depozitate în Muzeul din Ujgorod.
Echipă mixtă de arheologi
Situl arheologic de la Malaia Kopania a fost deschis în anul 2002, iar lucrările sunt conduse de o echipă de arheologi de la Universitatea Naţională din Ujgorod – Ucraina, prof. dr. Vjaceslav Kotigorosko, dr. Igor Prohnenko, împreună cu arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din fostul director al Muzeului Judeţean, arheolog Viorel Ciubotă, şeful de secţie Robert Gindele şi actualul director al muzeului, arheologul Liviu Marta. Cercetările de la Malaya Kopanya au fost desfăşurate sub tutela Ministerului Culturii şi Cultelor din România, respectiv din fonduri alocate de către Universitatea Naţională din Ujgorod, Ucraina.
Giorgiana Păduraru
No related posts.
cine ti-a spus minciuna ca ciubota e arheolog? mai bine uita-te pe site-ul ministerului culturii ca sa vezi ce specie este.
Borâturi spurcate, deci totuşi nu era pustă-n ardeal acum 1000+ de ani, când or năvălit hoardele de huni, aşa-i?!
INCA O DOVADA care ar trebuii sa-i trezeasca la realitate pe istoricii iredentisti maghiari, despre teritoriile care erau locuite de DACI si vecimea timpurilor in care populatia dacica a trait pe aceste meleaguri.
Sunt tot mai multe si mai graitoare dovezile care atesta existenta si vechimea populatiei dacice in spatiul cuprins intre Carpati si Tisa (adica in Ardeal) si nu cea ce sustin falsii istirici maghiari ca populatia dacica ar fi trait numai in spatiul dintre Carpati si Dunare.
Sunt si multe dovezi care atesta existenta dacilor si in spatiul dinte actuala granita a Romaniei si Tisa (teritoria care se afla acum in ungaria) si pe care autoritatile maghiare nu le fac publice sau daca le fac publice le atribuie ca apartinand inaitasilor lui Atila din Puszta.
“mormintele dateaza din perioada lui Burebista fiind gasita si o moneda greceasca”
ce de dovezi ca sunt dacice….peste o vreme arheologii vor gasi vase chinezesti si or zice ce mare popor au fost ,au avut toata lumea…..
arheologii de la noi care sunt aceeasi de pe vremea lui cescu gasesc orice vas ca fiind dacic, …numa mormintele avarilor de la Halmeu nu…..cu toate ca sunt mari cat niste dealuri mai mici….
“gogu” bozgore…”de la noi”?? voi tatarii erati inca in pusta, Dacii erau civilizati, purtau podoabe de aur, voi bozgorii tatari mongoli mancati balegar, si su’geati lapte de “armasar” ai ramas cu deficiente pe creierul tau de musca balegaroasa. Creierul tau de musca balegaroasa este influentat de un popa prostus imbecilus tokes flokes gaozarus partarus..hai sichtir musca de kakat.
NU te mai lega de DACI, pleaca din ROMANIA, deja Ungaria este in faliment..
Scria careva într-o zi că nu există dovezi scrise despre istoria dacilor.Acestea ar trebui căutate la Budapesta şi la Viena unde , probabil, au ajuns de pe vremea imperiului pentru a se putea nega continuitatea dacilor pe aceste meleaguri.Însă cu toate eforturile lor,sunt câteva lucruri ce nu se pot ascunde, şi acestea sunt chiar siturile arheologice,limba şi portul popular ce nu dispar niciodată şi care sunt martorii culturii unui popor.
la muzeu istoria romanilor se studiaza numai de fatada, ca sa dea bine in public, in realitate Szocs Peter conduce muzeul pe drumul glorios al maghiarizarii sub protectia lui Cehy Arpad si Stef Adrian.