Monarhie sau republică?

Filed under: Editorial |

Vorbind despre o Constituție a României, nouă sau revizuită, mulți se întreabă ce ar fi mai avantajos pentru țara noastră ca formă de stat: monarhie, republică prezidențială, semiprezidențială sau parlamentară.

Nu este exclus faptul ca unii dintre cei care lucrează pentru noua lege fundamentală, poate nu puțini, să aibă sentimente monarhiste, dar un demers al lor în acest sens este lipsit de șanse reale, din multe motive, îndeobște cunoscute. Opțiunea majorității românilor pentru republică este evidentă. Se pune, totuși, întrebarea: pentru ce fel de republică?

În procesul de pregătire a referendumului constituțonal, electoratul trebuie să fie informat cu câteva elemente definitorii din acest punct de vedere. Este, astfel, bine știut că dacă în România ar fi instaurată o republică prezidențială, legitimitatea și, totodată, atribuțiile ar fi reprezentate într-un mod fără echivoc. Președintele ar avea în acest caz cea mai mare legimitate și cea mai mare putere. Și ar beneficia de o substanțială putere executivă, putând ajunge până la asumarea atribuțiilor și funcției de prim-ministru, asemeni sistemului din SUA.

În această calitate, ar răspunde doar în fața alegătorilor, iar în intervalul dintre momentele electorale, în fața Parlamentului.
În situația în care statul român ar fi definit drept o republică parlamentară, rolul președintelui ar fi mai mult simbolic, iar principala atribuție i-ar reveni Parlamentului. Care ar avea responsabilitatea numirii și controlării Guvernului. Este, de asemenea, important de știut că într-o republică parlamentară, președintele ar putea fi ales de Parlament și eventual confirmat printr-un referendum și ar putea fi demis de Parlament, tot în urma unui referendum. La fel, președintele ar putea fi ales prin vot direct, dar constituțional nu ar avea nici un fel de atribuții executive.

Opțiunea nu este așadar una ușoară, dar are o importanță majoră în stabilirea atribuțiilor principalelor instituții ale statului, pentru a depăși stadiul incert și ambiguu din prezent, acela al unei combinații între republică nici parlamentară, nici prezidențială, dar cu consecințe care au generat instabilitatea politică cunoscută.

USL ar trebui să se decidă pentru ce republică optează. Iar dacă se doreşte o reformă constituțională profundă, Parlamentul are obligația să se transforme pentru o perioadă în constituantă și să acționeze în regim de urgență.

Voicu D. Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *