Proiectul noii Constituţii, finalizat în comisia parlamentară de revizuire

Filed under: Politic |

plen

 

Parlamentarii din comisia de revizuire a Constituţiei au finalizat proiectul de modificarea a legii fundamentale. Textul noii Constituţii a fost adoptat cu 17 voturi “pentru” şi o singură abţinere ce a venit din partea UDMR. Aleşii PDL s-au retras de săptămâna trecută de la dezbateri, motivând faptul că parlamentarii USL ignoră referendumul din 2009 convocat de preşedintele Traian Băsescu, când populaţia s-a pronunţat pentru un Parlament unicameral. Proiectul va intra în dezbaterea Parlamentului, apoi va primi avizul de constituţionalitate din parte Curţii Constituţionale şi în faza finală se va organiza un referendum naţional. Toate aceste etape se vor desfăşura în toamnă, în virtutea programului politic al USL.
Potrivit noii Constituţii, regimul politic este modificat substanţial, trecându-se de la republica semi-prezidenţială, cu un şef al statului “jucător” la o republică semi-parlamentară, unde Legislativul obţine puteri sporite în stat. Preşedintele îşi pierde prerogativele de numire a premierului, acest rol revenind exclusiv partidulului care deţine cele mai multe portofolii în Parlamentul României. Prin revizuirea Constituţiei, mandatului şefului statului se reduce de la 5 la 4 ani.
De asemenea, Parlamentul a obţinut dreptul de audia orice cetăţean al României, inclusiv pe judecători ori procurori. Preşedintele ţarii îşi pierde şi din atribuţiile sale pe plan extern: nu va mai putea participa, în cadrul reuniunilor UE, decât la şedintele ce vizează politica externă şi strategia naţională a României şi a Uniunii Europene.
La reuniunile economice ale UE, va participa premierul ţării. La capitolul justiţie, aleşii din comisia de revizuire au introdus în Constituţie un amendament prin care parlamentarii nu mai pot fi judecaţi doar de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ci de oricare instanţă din ţară.
Totodată, noua Constituţie pune capăt traseismului politic, astfel că parlamentarii care îşi părăsesc partidul îşi pierd şi mandatul. Un alt subiect fierbinte a fost tranşat în noul proiect: un referendum este validat cu o prezenţă de 30% din numărul total de alegători şi nu cu 50%, ca şi până acum.
Vă prezentăm cele mai importante articole modificate din Constituţie:
Art.1.- (4) Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului şi cooperării loiale a puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti.
Art.83.- (1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Art. 103.- (1) Preşedintele desemneză drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de mandate la alegeri. Dacă nu se reuşeşte investirea unui guvern după această procedură, premierul trebuie desemnat din partea partidului clasat pe al doilea loc ca număr de mandate. Dacă acest lucru nu e posibil, desemnarea premierului se face din partea unei coaliţii care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă nu se investeşte nici aşa un guvern, Parlamentul poate fi dizolvat. Preşedintele României reprezintă statul român la reuniunile UE având ca teme relaţiile externe al UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.
Art.90 (3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Articolul 1: România recunoaşte rolul istoric în constituirea statului român, al Casei Regale, Bisericii Orotodoxe şi a celorlate culte religioase
Art. 70. (2) Calitatea de senator sau deputat încetează la data demisiei din partidul sau formaţiunea politică din partea căruia a fost ales la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau formaţiune politică.
Art.32.- (6) Autonomia universitară este garantată. Ea implică capacitatea recunoscută prin lege instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna în mod liber mandatele, structurile şi funcţiile de conducere, de a-şi executa în mod neîngrădit un buget de venituri şi de cheltuieli, de a hotărî în mod liber cu privire la politica de personal însuşită şi de a decide fără nicio constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate.
Art.133.- (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care: b)patru reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen.
Art.133.- (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecătorii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
Art.72, alineatul (2): Deputaţii şi senatorii nu pot fi perchezitionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
Art.12.- (1): Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *