Obsedat de urmăriri, ascultări şi interceptări, incisivul Castorel şi-a ales un nou mesager în persoana unui porumbel. Astfel, îşi va putea transmite mesajele, oricum indescifrabile, ferite de toate ozeneurile şi serviciile naţionale, internaţionale şi chiar intergalactice. Porumbelul poştaş are de lucru la greu, căci Castorică cel derbedeu trimite în stânga şi-n dreapta denunţuri de parcă ar fi la mica publicitate nişte simple anunţuri. Nu degeaba cere tot mai insistent un spor de grăunţe cât mai consistent. De când cu mesagerul porumbel s-a dotat, Castorică nu se mai face de rahat când are de transmis câte un sms, mai rar sau mai des. Nu de alta, dar tehnologia îi provoacă alergia. Incisivul Castorică habar n-are de a telefonului mobil dotare. Pentru el, mobilul are doar două butoane, verde pentru apelurile primite şi roşu pentru apelurile refuzate. Cu alte cuvinte, în mintiuca sa ischemică şi anemică, telefonul este mai prost decât semaforul, care are în plus culoarea galbenă. De asemenea, Castorel cel tembel a scăpat şi de calvarul de a trimite un email. Având mari probleme cu tehnica, nu se descurcă nici cu practica. Încă nici acum n-a reuşit să afle care e butonul ce porneşte calculatorul. Aşa că îşi scrie în continuare cu pixul mesajele. La scrisul lui mâzgălit în mod alambicat, mesajul este de-a dreptul codat. Fiind plin de căcăreze, încă nimeni n-a fost în stare să-l descifreze. Uneori nu reuşeşte nici măcar incisivul Castorel, dovedind astfel că are scris de tembel. Pentru a intra în rândul oamenilor cât de cât normali, Castorică mai are de trecut o probă mică pentru omenire, dar deosebit de mare pentru sine. Incisivul Castorică mai trebuie să înveţe să meargă pe bicicletă sau măcar pe tricicletă. Căci de permis de conducere nici nu poate fi vorba, căci maşina nu s-a inventat încă la Dăbâca.
