More

    IPP: Opoziția a dispărut din Parlament.

    parlamentul_romaniei_b491c0

    Institutul pentru Politici Publice (IPP) constată, pentru prima dată în istoria postdecembristă lipsa opoziției din Parlamentul României. Nu este vorba despre numărul mic de aleși care fac parte din partidele din opoziție, (USL deținând aproape 70% din mandate) cât despre inexistența unor luări de poziție, dar și despre lipsa unor acțiuni parlamentare îndreptate împotriva Guvernului. Amintim faptul că războaiele interne din PDL încă nu s-au finalizat,iar PP-DD este un partid în dezagregare. IPP atrage atenția că opoziția, în Parlament față de Cabinetul Ponta a venit din interiorul USL. Există un record al Legislativului, în primele sale luni de funcționare: 29 de deputați au migrat cel puțin o dată de la un partid la altul, în timp ce un deputat și-a schimbat apartenența politică de nu mai puțin de 5 ori. Costurile lunare cu parlamentarii s-au ridicat la 2,8 milioane de euro.

    “Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicității cel de al 13-lea bilanț al primei sesiuni parlamentare din mandatul 2012-2016. Guvernul a stabilit și în cadrul acestei sesiuni din acest mandat agenda Parlamentului prin numărul de inițiative legislative înregistrate și dezbatute. La finalul sesiunii parlamentare februarie – iunie 2013, 220 proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlamentul României au devenit legi. Dintre acestea peste 130 sunt numai modificări și/sau completări ale Ordonanțelor de Urgență sau ale Ordonanțelor simple. Mai mult, 11% din totalul proiectelor ce au devenit Lege aparțin parlamentarilor, restul de 89% (195 de proiecte de lege) sunt inițiative ale Guvernului României”, se arată în raportul IPP. Institutul susține că deși numărul de inițiative depuse de parlamentari este în medie mai mare cu 50% decât cele depuse de către Guvern, “este îngrijorător faptul că, de exemplu, la nivelul anului 2013, doar 11% dintre toate proiectele dezbătute și devenite legi, au ca și inițiatori, parlamentarii”. Un alt fenomen îngrijorător este adoptarea în formă tacită a unor proiecte de lege, care meritau a fi dezbătute. O armă eficientă in mâna aleșilor, interpelările și întrebările la adresa miniștrilor a fost slab utilizată de opoziție. Astfel, atrage atenția IPP, Guvernul Ponta a fost destul de relaxat pe perioada acestei mandat, rar venind critici la adresa sa din partea parlamentarilor PDL și PP-DD. Cele mai multe interpelări si întrebări au venit din tabăra USL: 760 de întrebări din partea PSD si 640 din partea PNL. PDL se situează la acest capitol pe locul 4, după PP-DD cu doar 444 de întrebări.
    În ceea ce privește costurile, IPP estimează că, lunar, cheltuielile totale cu deputații depășesc 9 milioane de lei, în timp ce costurile totale cu senatorii ajung la aproape 4 milioane de lei, “împreuna peste 2,8 milioane de euro”.
    Un alt record negativ al acestei sesiuni este consemnat la capitolul migrație politică. Cei mai multi parlamentari au plecat de la PP-DD – 17 deputați și 2 senatori către partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputați și 2 senatori migrați la alte partide. “29 de deputati au migrat cel puțin o dată în această sesiune parlamentară, din medie ieșind un deputat din Suceava, Cezar Cioata (inițial PP-DD, actual PC) care a reușit performanța de a-și schimba apartenența politică de 5 ori doar în prima sesiune legislativă recent încheiată”, se arată in raport.
    IPP mai subliniază faptul că “cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate sunt inițiate de Guvern, fiind evident că acesta dispune de acces la resurse și informații cu care să pregătească mai bine justificarea. Parlamentul a capitulat în fața Guvernului, refuzând să își exercite funcția de control asupra politicilor guvernamentale”. “De altfel, calitatea proiectelor inițiate de parlamentari rămâne foarte slabă, în parte și pentru că parlamentarii nu își formează staff-ul corespunzător și nu îi implică în activități de documentare și pregatire a inițiativelor legislative, preferând să le aloce exclusiv sarcini administrative”, se mai arată în finalul raportului.
    Marius Oproiu

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE