Un monument, ca mărturie a rezistenţei credinţei în Cristos

Filed under: Locale |

Pentru toţi sătmărenii, ca şi pentru toate persoanele care traversează municipiul de pe malul Someşului, zona numită popular „Burdea” poate avea mai multe semnificaţii. Staţie de luat taxiul, loc de rugăciune, reculegere, odihnă, de joacă, pentru persoane în vârstă şi copii, intersecţie etc… Până aici, nimic neobişnuit nu pare a „deranja” rutina cotidiană a trecătorilor. Intrând însă în acest complex de relaxare şi meditaţie realizăm că elementele arhitecturale ce fiinţează aici au o menire spirituală specială. Am folosit verbul „fiinţează”, tocmai pentru a arăta sentimentul pe care trecătorul îl poate trăi aici. În centrul atenţiei „pulsează” un monument realizat între 1991 şi 2012, compus dintr-o parte centrală, conţinând o piramidă metalică suprapusă peste un bloc masiv de marmură roşie peste care flutură steagul Sfântului Petru, sfinţită de Excelenţa Sa Cardinalul martir Alexandru Todea în vara anului 1991, în cadrul unei ceremonii publice; şi o oglindă de apă, încadrată perimetral sub forma literei omega prin marmură roşie, oglindă care se prelinge prin despicătura adâncă dintre dalele de marmură ale înscrisului comemorativ, simbolizând martiriul ca izvor al credinţei creştine. Este o realizare încărcată de simboluri, în care se regăseşte semnificaţia profundă a învăţăturii creştine, care de la „Alfa la Omega”, ne transmit fiorul dăruirii continue, faţă de aproapele nostru, după modelul lui Isus Cristos.

După explicaţiile părintelui protopop greco-catolic Dumitru Roman, monumentul a fost realizat de arhitectul Lucian Trifu Sabău, exprimând metaforic unitatea tuturor creştinilor catolici în jurul Sfântului Părinte Papa, urmaşul lui Isus Cristos pe Pământ, şi reprezintă, transpus în metal şi piatră, un modest omagiu adus memoriei tuturor Martirilor Catolici din România. Amplasarea în faţa Bisericii greco-catolice ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Satu Mare nu este deloc întâmplătoare, întrucât se înscrie pe o linie de continuitate istorică a martiriului creştin, pornind de la Învăţătorul Suprem, Isus, trecând prin exemplul de dăruire al Apostolilor Petru şi Pavel, Stâlpii de Temelie ai credinţei creştine şi până la contemporanii multora dintre noi, care au acceptat cu modestie anonimatul sacrificiului suprem pentru credinţă. Un astfel de exemplu de „picături de sacrificiu” scurse pe templul dragostei faţă de semeni îl poate reprezenta viaţa unui om care şi-a dedicat ani buni construcţiei Bisericii, casei parohiale dar şi parcului monumental despre care tocmai am vorbit. Este vorba de părintele Gheorghe Simion, un om care a muncit din greu alături de familie, pentru ca Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” să–şi primească atât de călduros credincioşii ca în propria lor casă. Nu se pot uita momentele de cumpănă în care părintele era nevoit, datorită cheltuielilor mari ale construcţiei bisericii şi casei parohiale, să meargă în multe nopţi de iarnă la bolnavi, muribunzi având încălţămintea găurită la propriu, de multe ori având ciorapii uzi. Sau nu se pot uita ocaziile în care părintele paroh împodobea biserica exclusiv din banii săi pentru celebrarea diferitelor căsătorii sau botezuri, pentru a credincioşilor să fie mulţumire. Aceste fapte sunt ca „petalele de trandafiri” ale Sfintei Tereza de Lisieux – a Pruncului Isus şi suntem siguri că ele au lăsat „noduri şi semne” minunate în sufletele tuturor credincioşilor greco-catolici din Satu Mare şi nu numai.

Credem că drept dovadă a recunoaşterii acestui sacrificiu stă şi hotărârea PSS Vasile Bizău, episcop greco-catolic de Maramureş, de a-l desemna pe părintele Simion ca ctitor de biserică nouă în municipiul Satu Mare, noi urându-i părintelui sănătate şi putere de a putea duce la îndeplinire această sarcină grea dar nobilă. V-am prezentat o serie de exemple minunate de omenie şi ecumenism, la care puteţi fi martori oricând veţi vizita Biserica greco-catolică „Petru şi Pavel” şi „Parcul Martirilor Catolici” din localitate. Apropo; fiind o zonă de parcare taxiuri, puteţi zăbovi din când în când şi pentru a face o rugăciune în memoria celor care au murit pentru libertatea noastră religioasă, fiind siguri că sfinţii din Cer vă vor ajuta în rezolvarea diferitelor probleme cotidiene, la un moment dat trimiţându-vă chiar un miraculos „TAXI” care să vă deschidă drumuri noi şi miraculoase. Şi încă ceva… aici drumul nu se plăteşte.

Valeriu Ioan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *