Un record acru

Filed under: Editorial |

Aşa cum se spune despre o fotografie izbutită că poate face mai mult decât o mie de cuvinte, aşa şi cifrele, cât vor fi fiind ele de seci şi de neprietenoase cu unii, pot face inutile o grămadă de vorbe aciuate prin dezbateri. În acest an, bacalaureatul a avut răbdare cu candidaţii, a părut o piatră de moară ceva mai mică decât în anii trecuţi. Şi apropo de cifre, pus pe cântar, bacalaureatul a arătat o rată de promovare de peste 55%.

Rata cu pricina i-a entuziasmat întrucâtva pe unii, care i-au şi atârnat titulatura de record al ultimilor trei ani. Record este, nimic de zis – ţinând seama că în 2012 au luat examenele doar 44,4% dintre candidaţi, iar în 2011, 45,7% -, însă e un record cam acru. Va fi fiind un salt semnificativ faţă de anii trecuţi, dar situaţia generală tot proastă rămâne. Dacă se apucă cineva să chiuie de bucuria ratei de promovare din acest an, atunci ori s-a îmbătat cu apă rece, ori crede că bacalaureatul e vreun soi de peşte care înoată pe spate. Faptul că doar ceva mai mult de jumătate dintre candidaţi au reuşit să-şi ia examenele nu e nicidecum motiv de bairam, ci de întristare şi îngrijorare. Iar mărirea procentului faţă de anii trecuţi nu înseamnă mai mult decât o clasică frecţie la un şi mai clasic picior de lemn.

În mod normal, un absolvent de liceu care nu s-a dus la şcoală ca să prindă cărăbuşi sau ca să aibă de unde merge la bar ar trebui să îşi pună problema nu dacă îşi ia bacalaureatul, ci cu ce notă. Aşa ar fi în firea lucrurilor, fiindcă, totuşi, cu un mic efort care să nu îi producă disconforturi majore unui creier obişnuit să se odihnească, în anii de liceu tot se pot acumula nişte cunoştinţe care să asigure o notă de trecere la bacalaureat. Chinuit, scremut, dar se poate, cu un dram de bunăvoinţă. Însă procentul foarte ridicat al celor rămaşi pe dinafară şi în acest an duce la neplăcuta concluzie că interesul pentru şcoală al multor elevi s-a prăfuit de-a binelea. Oricine orice reforme ar face prin învăţământ, dacă tot mai mulţi elevi se uită la cărţi ca la nişte avioane ciudate, problema vine mai degrabă de la educaţia de-acasă.

Tiberiu Sabo

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *