Veste bună pentru victimele lui Castorel cel tembel. De curând s-a deschis sezonul de vânătoare la rozătoare. Printre animalele care pot fi vânate se află şi incisivul Castor, un adevărat delator, cu faţa hâdă de dihor. Castorul a conştientizat pericolul, căci victimele atacurilor, denunţurilor şi autodenunţurilor sale penale sunt foarte multe la număr. Imediat s-a retras în garajul său jegos, temându-se să nu fie puşcat în dos. Tot mai multe victime dau târcoale garajului, sperând să-i vină de hac rozătorului. Deocamdată, Castorul odios a scăpat în mod miraculos. Continuă să atace, să şantejeze şi mita să-ncaseze, căci de la fundul colaboratorilor a ajuns la fundul sacului. Spre ghinionul lui Castorică, i-a mers vestea că are puterea şi dotarea tot mai mică. În loc să-l asculte, oşenii vor să-l împuşte. Unii se gândesc deja ca din căpăţâna sa să-şi facă un trofeu de vânătoare, care să poată fi folosit pruncilor neascultători pe post de sperietoare. Iniţiativa e cam riscantă, căci pruncii ar putea suferi vreun atac la inimă când ar vedea o asemenea arătare cu moacă de rozătoare, cu dinţi de Castor şi putoare de dihor. Cu alte cuvinte, un personaj de coşmar, desprins din filmele de groază, care până şi împăiat arată ca un rahat ratat.
