Cetatea Pintii din Crucişor, pregătită pentru cercetarea geo-magnetică

Filed under: Locale |

Cetatea-Pintii

La “Cetatea Pintii” din comuna Crucişor a avut loc sâmbătă dimineaţă o acţiune de pregătire a zonei pentru ca Muzeul judeţean Satu Mare să poată cerceta ulterior zona. Reprezentanţii Muzeului Judeţean, în frunte cu directorul Liviu Marta, primarul comuniei Crucişor, Florinel Andreica, împreună cu o echipă de voluntari din partea tineretului judeţean naţional liberal şi caţiva voluntari din comună au pregătit zona pentru scanare.

O cetatea din secolele XI-XIII
Cetatea Crucişor este situată la şase kilometri sud-vest de localitate, pe culmea cunoscută de localnici drept “Dealu’ Pintii”. Şanţurile solide ale fortificaţiei de pământ sunt vizibile încă pe coama dealului, fiind remarcate şi identificate de localnici încă de la primele descrieri păstrate ale hotarelor satului, de la începutul secolului al XIX-lea, când locul era amintit drept „Cetăţea/Cetăţuie”. Probabil mai târziu, printr-o mutaţie a memoriei colective, a intervenit asocierea fortificaţiei cu cel mai îndrăgit erou român al zonei sătmărene, Pintea Viteazul. Cetatea este însă mult mai veche decât legendarul haiduc, care a trăit la finalul secolului al XVII-lea. Pentru că nu este menţionată nici măcar o singură dată în sursele documentare medievale, presupunem că până la prima atestare scrisă a satului Crucişor, în anul 1394, cetatea îşi încetase funcţionarea.
Săpăturile desfăşurate în zonă pe parcursul anilor 1975 şi 1977 confirmă această ipoteză şi aduc informaţii suplimentare privind istoria şi structura cetăţii. Fortificaţia de pământ urmează un plan eliptic, cu dimensiunea aproximativă de 65 x 75 m. Şanţul de apărare care înconjoară cetatea de jur-împrejur are o lăţime de circa 5 m, trădând şi o adâncime considerabilă în momentul funcţionării. Săpăturile au scos la iveală şi urmele unei palisade, formate din trunchiuri de copaci de aproximativ aceeaşi dimensiune. Pe baza materialului ceramic descoperit şi a resturilor de material feros legat de activitatea militară (fragmente de piese de harnaşament, cuie, potcoave etc.), arheologii au fixat funcţionarea cetăţii în secolele XI-XIII.

Prospecţiuni non-invazive
În zilele noastre, posibilităţile de cercetare arheologice folosind metode non-invazive (prospecţiuni geo-magnetice şi radar) oferă o nouă perspectivă elucidării fazelor de funcţionare a cetăţii. Muzeul Judeţean Satu Mare îşi propune astfel pentru perioada imediat următoare o campanie de cercetare geo-magnetică a cetăţii Crucişor, precedată de o curăţare a locului cetăţii, şi urmată în prima parte a anului următor de sondaje arheologice de confirmare a prospecţiunilor non-invazive, care permit şi o datare mai exactă a fortificaţiei şi a eventualelor structuri descoperite. Scopul final al acestor cercetări este punerea în valoare a cetăţii Crucişor şi transformarea sa într-un obiectiv turistic viabil prin intermediul unor reconstituiri la faţa locului. Vechimea şi structura solidă a fortificaţiei de la Crucişor îi conferă acesteia o importanţă deosebită nu doar pentru judeţul nostru, ci şi pentru întreaga zonă a Transilvaniei de Nord. Pentru a se putea efectua cercetările arheologice folosind metode non-invazive este nevoie de curăţarea zonei.
Szasz Lorand

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *