Micii agricultori, în moarte clinică

Filed under: Locale,Top News |

samsari

În ţările occidentale agricultura, chiar şi la nivel familial, e o afacere profitabilă. La noi câştigă bişniţarii, care ocupă pieţele abuziv şi dictează preţul. Cumpără pe nimic marfa din poarta ţăranului, face profituri de mii de euro fără să plătească taxe, în timp ce ţăranul român este în faliment. Acesta lucrează săracul un an de zile, investeşte puţinii bani pe care îi mai are, pentru ca la sfârşit de an să fie nevoit să îşi vândă rodul muncii sale pe sume derizorii. În tot acest timp, autorităţile par să fi pierdut lupta cu speculanţii. Cadrul legal a tot fost modificat, dar până la urmă câştigă tot băieţii deştepţi. În acest ritm, agricultura de subzistenţă va muri, lăsând micii fermieri fără nicio sursă de venit.

Caz concret: Pişcoltul
Când vine vorba despre relaţia parazitară dintre samsari şi adevăraţii producători agricoli, cel mai bun model este comuna Pişcolt. Producătorii adevăraţi nu au loc în piață din cauza samsarilor și îşi vând produsele pe marginea șoselei care trece prin comună. De altfel, pe marginea Drumului Naţional 19 care trece prin comună sunt zeci de tarabe şi colibe improvizate, din care săracii agricultori încearcă să îşi valorifice marfa la preţuri acceptabile. Şi asta pentru că în pieţele agro-alimentare nu au loc din cauza băieţilor deştepţi.
Ioan Lazea este unul dintre agricultorii care refuză să îşi vândă produsele către speculanţi. “Mai sunt unii care ne reproşează că avem preţuri aproape ca la piaţă. Să nu le pară rău, avem şi noi nevoie de bani, să arăm, să semănăm. Şi nu e vorba de noi, ne gândim la săracii samsari, că nu vor avea ce să vândă şi sărăcesc”, e ironic agricultorul care, pe lângă agricultură, mai lucrează şi ca paznic ca să-şi întreţină familia.
Zilele trecute a vândut la stradă cartofi doar de vreo 40 de lei şi vinete de 50 – 60 de lei. “Facem cu rândul, când eu, când nevastă-mea şi ne rugăm la fiecare frână poate mai vindem câte ceva. Samsarii iau vinetele cu 1 leu – 1 ,5 lei. Le dai, n-ai ce să faci câteodată, crezi că poţi să-i iei taraba din piaţă?”, mai adaugă agricultorul.

Parazitarea agricultorilor, o afacere profitabilă
Samsarii umflă prețurile legumelor și fructelor şi transformă parazitarea agriculturii într-o afacere extrem de profitabilă. Concret, piaţa legumelor şi fructelor este controlată de samsari, iar consecinţa este clară: sătmărenii au ajuns să plătească cel puţin dublu pentru fiecare kilogram de legume şi fructe cumpărate din piaţă. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă la tarabe i-am întâlni pe micii fermieri. Însă, aceştia îşi vând întreaga marfă intermediarilor, la preţuri de nimic şi fără a elibera vreo factură fiscală. Păgubit este şi statul care nu poate controla acest comerț. Nici autorităţile nu fac nimic pentru a scoate la lumină evaziunea din agricultură. O soluţie este şi asocierea producătorilor în organizaţii care să negocieze direct cu marile lanţuri de magazine. Însă pentru asta chiar şi micii producători trebuie să intre în legalitate, spun autorităţile.

Guvernul încearcă… din nou
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a conceput un proiect de „Ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol“. Printre motivele invocate de autori în nota de fundamentare se numără „menţinerea unui grad ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzării produselor agricole, cu preponderenţă la legume şi fructe proaspete“, precum şi faptul că „o importantă parte a producţiei de legume şi fructe realizată de micii producători agricoli în gospodăria proprie este valorificată prin intermediari, în condiţii improprii, pe canale comerciale necontrolabile, care eludează legislaţia fiscală, creează concurenţă neloială şi disfuncţionalităţi ale fluxului de marfă către populaţie, cu implicaţii asupra preţului produselor“.
Potrivit proiectului de act normativ, vechiul „Certificat de producător“ va fi înlocuit cu „Atestatul de producător“ care, după cum prevede noua ordonanţă de urgenţă, „reprezintă documentul care confirmă capacitatea deţinătorului de a desfăşura o activitate economică în sectorul agricol“. Atestatul cuprinde informaţii şi date privind denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării etc. Valabilitatea atestatului este de un an calendaristic de la data emiterii.  Dar, pentru a primi acest document, micii legumicultori trebuie să dobândească în prealabil o „atestare profesională“ care, potrivit Art. 4 alin. 1, „se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii“. Aşadar, vrând nevrând, legumicultorii vor fi nevoiţi să se înscrie într-o asociaţie sau într-un sindicat, altfel nu vor putea produce şi nu-şi vor putea vinde singuri produsele la piaţă. Modelul atestatului de producător şi regimul de eliberare şi utilizare al acestuia se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
Proiectul de act normativ prevede că în pieţe, indiferent de forma de administrare a acestora, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice, deţinătoare a unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor pentru persoanele fizice va fi de 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente.

Ciprian Bâtea

One Response to Micii agricultori, în moarte clinică

  1. Am cumparat din Piscolt 27 de kg de varza care costa13,5 lei(un pachet de tigari). I-am dat omului 15lei l-am batut pe umar si i-am zis ca e bine asa ca a muncit mult pentru asa ceva. mi-a multumit cu lacrimi in ochi!!!

    unu
    12/10/2013 at 23:11
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *