Preţul mojiciei

Filed under: Editorial |

Recenta iniţiativă comună a celor mai importante ziare de sport din România, „Gazeta Sporturilor” şi „ProSport”, de a ignora în paginile şi pe site-urile lor un personaj de prin fotbal, şi anume Anamaria Prodan Reghecampf, e demnă de preţuit. Doamna cu pricina o luase cam rău pe arătură în ultima vreme, intervenind virulent prin tot felul de dispute purtate prin presă care, în fapt, nu erau nicidecum războaiele ei. S-a băgat ca musca-n lapte, luându-i la trei-păzeşte pe toţi cei care aveau cutezanţa să nu-i ridice osanale bărbatului său, antrenor la Steaua, sau să critice un joc mai puţin izbutit al echipei din Ghencea. Scurtcircuitatele manifestări ale doamnei în cauză au culminat cu o postare otrăvită de un delir năucitor pe un site de socializare, în care le ura ziariştilor plus familiilor lor să aibă parte de chinuri şi să crape de cancer. Războinica domniţă a încercat să o scalde ulterior, zicând că n-a scris ea acele rânduri, ci o persoană care s-ar ocupa de pagina ei de pe acel site de socializare. O scuză mai stânjenitoare decât mesajul propriu-zis, fiindcă nici un om cu toată ţigla pe casă şi atent la imaginea lui nu i-ar da mână liberă unui zevzec să scrie imbecilităţi în numele lui.
Lăsând deoparte acel mesaj de o răutate incredibilă şi de o mitocănie covârşitoare, e de apreciat demersul celor două publicaţii de a refuza să mai pomenească în paginile lor numele şi acţiunile unui personaj cu manifestări deplorabile. Sigur, altceva ar fi dacă duduia respectivă ar fi vreun demnitar ori un funcţionar plătit din bani publici, caz în care publicul ar fi îndreptăţit să afle orice măgării face persoana respectivă. Dar Anamaria Prodan Reghecampf nu e nici ministru, nici preşedinte, nici şefa vreunei direcţii de pupeze-n vacanţă de pe la vreo primărie. Aşa că poate fi ignorată până răguşeşte de la strigat măscări prin pustiu. Aceeaşi soartă de a fi trimise într-un colţ al anonimatului ar trebui să o împărtăşească multe alte astfel de personaje lipsite de bun simţ care acum hălăduiesc prin viaţa publică. Şi poate că va veni şi rândul lor să ajungă să fie ignorate, dat fiind că începutul a fost făcut.
Tiberiu Sabo

One Response to Preţul mojiciei

  1. Bravo, D-le Sabo, asta ar trebui sa fie atitudinea intregii prese, scrise sau audio-vizuale, fata de matracuca cu pricina si toate personajele asemanatoare, in loc sa le faca reclama!

    ion satu mare
    06/10/2013 at 23:56
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *