Cum suntem văzuţi de jurnaliştii francezi

Filed under: Editorial |

În urmă cu câteva săptămâni, am fost contactat la redacţie de o jurnalistă de la postul francez de televiziune M6, care mi-a cerut ajutorul în realizarea unei investigaţii. Spre surprinderea mea, colega de breaslă vorbea destul de bine limba română. Am crezut că voi putea să o ajut fără niciun fel de probleme. Însă când am auzit-o ce îmi cere, am avut un şoc. Jurnalista franceză mi-a spus că doreşte să facă o investigaţie în privinţa traficului transfrontalier cu utilaje furate. Citise câteva articole scrise de mine şi de colegii mei pe această temă. Până aici, nimic deosebit. M-am gândit că o voi pune în legătură cu reprezentanţii Poliţiei de frontieră şi ai Poliţiei, care îi vor furniza date despre felul în care utilajele au fost aduse în ţară, respectiv modul în care au fost comercializate pe piaţa neagră. Mă gândeam că va fi curioasă să filmeze eventual câteva utilaje furate depistate la diverse firme, care au fost apoi indisponibilizate de autorităţi. Însă colega mea franţuzoaică dorea mult mai mult. Mi-a cerut să-i fac legătura cu cineva care vinde utilaje furate, pentru ca ea sau altcineva să pozeze într-un client dispus să cumpere asemenea utilaje, urmând ca tratativele să fie filmate cu camera ascunsă. Am rămas de-a dreptul şocat. I-am explicat că nu cunosc pe nimeni care se ocupă cu vânzarea de utilaje furate. Jurnalista de la M6 mi-a cerut să-mi consult sursele din Poliţie, poate vor reuşi să-mi indice vreo persoană sau vreo firmă cu astfel de preocupări ilegale. I-am explicat că, în cazul în care poliţiştii ar avea informaţii despre o asemenea persoană sau o asemenea firmă, cu siguranţă ar lua măsuri împotriva lor, fără să mai aştepte ca o jurnalistă franceză să-şi facă investigaţia. Peste câteva zile, colega de breaslă a revenit cu o altă idee. Mi-a cerut să consult anunţurile de mică publicitate ale ziarelor locale, în speranţa că voi găsi şi un comerciant de utilaje furate. Această solicitare a pus capac colaborării aflate în stadiu incipient. Mi-am dat seama că stimata mea colegă consideră România drept un fel de Bangladesh al Europei, unde utilajele furate se vând la margine de drum sau prin anunţuri de mică publicitate, iar autorităţile privesc îngăduitoare fenomenul. Adică o ţară în care, pe fondul corupţiei generalizate, totul este posibil. M-am simţit jignit de modul în care noi, românii, eram priviţi de jurnalista de la M6 şi, în mod sigur, de ceilalţi jurnalişti francezi. I-am scris un mail că investigaţia pe care şi-o dorea nu este posibilă, întrucât modul în care ea considera că merg treburile în România nu corespunde absolut deloc realităţii. M-a catalogat drept un jurnalist lipsit de profesionalism, după care m-a lăsat în pace. Ulterior, am aflat că s-a adresat unui alt ziarist din Satu Mare, care şi el i-a explicat că treburile stau cu totul altfel decât crede ea. Însă nu este exclus ca jurnalista de la M6 să apară prin zonă pentru a-şi face investigaţia sub acoperire. Poate va şi reuşi să găsească un comerciant de utilaje furate, înregistrând tranzacţia sau măcar tratativele. Îi urez mult succes, însă mi-aş dori ca jurnalista franceză să-şi schimbe puţin optica vizavi de români. Poate că nu ne ridicăm la nivelul francezilor, dar e sigur că nu suntem nici Bangladeshul Europei şi cu atât mai puţin al Uniunii Europene.

Szasz Lorand

3 Responses to Cum suntem văzuţi de jurnaliştii francezi

  1. D-le Szasz Lorant un jurnalist adevarat de investigatii este ala care e mai bun decat un politist detectiv, de politie judiciara se numeste la noi, frantuzoaica este un astfel de jurnalist iar la noi si jurnalistii sunt obedienti, sa ma scuzi nu ati avut interes si ati alertat frontieristii sa stea in garda, rusine sa va fie, in judet chiar se practica sportul la care se referea frantuzoaica

    cucu
    04/11/2013 at 10:28
    Reply

  2. Numeroase reportaje realizate si difuzate in Franta utilizeaza tehnica filmarii cu camera ascunsa. O utilizeaza pentru toate firmele, fie ele franceze, germane samd. Si reportajele sunt surprinzatoare. Nu este o tehnica "rezervata" Romaniei.

    amp
    04/11/2013 at 20:35
    Reply

  3. Oare de ce-mi suna mie a viitor Castor? Ma scuzati d-le Szasz, dar, in ultimele luni nu va mai recunosc….:(

    marcel
    04/11/2013 at 22:26
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *