Manualul “Istoria secuilor” – reeditat

Filed under: Editorial |

După cum mulţi mai ţin minte, anul trecut a apărut la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita “Istoria secuilor”, manual auxiliar pentru materia opţională cu acelaşi nume predată la clasele a VI-a şi a VII-a în şcolile în limba maghiară. Apariţia lucrării la care ne referim a stârnit numeroase controverse, analizele realizate de istorici români relevând faptul că aceasta abundă în inexactităţi şi falsuri istorice.

Concret, istoricul Marius Diaconescu a afirmat că acest ghid îi învaţă pe elevi că românii le-au fost “slugi” secuilor şi că în timpul Primului Război Mondial armata română a devastat şi a jefuit magazinele şi casele secuilor. Din motive de această factură, istoricul român a atras atenţia sub forma unui semnal de alarmă în privinţa manipulării la care sunt supuşi elevii care învaţă după acest manual. La rândul său, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, istoricul Ioan Aurel Pop, s-a declarat la apariţia lucrării îngrozit de inexactităţile istorice pe care le conţine aceasta, mergând până la a sesiza Academia Română.

Autorii manualului, vândut deja în peste 30.000 de exemplare, au organizat recent, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, o dezbatere la care au fost invitaţi să îşi spună părerea despre “Istoria secuilor” mai mulţi profesori de specialitate din judeţ, în ideea încheierii controverselor pe marginea ghidului. Majoritatea profesorilor de istorie prezenţi la forum au afirmat că actuala ediţie a manualului este mai potrivită studiului la cercurile elevilor sau, şi mai bine, se pretează lecturii în afara orelor de clasă, asemeni oricărei alte cărţi de lectură. În cadrul respectiv s-a pus totuşi problema reeditării şi traducerii primei ediţii a “Istoriei secuilor”. Ediţia a doua a cărţii se intenţionează să apară până la sfârşitul acestui an, în limba maghiară. Traducerea ar putea apărea în cursul anului 2014, dar autorii se află încă în căutarea unui traducător de specialitate.

În ce priveşte conţinutul noului volum, care va fi ulterior tradus, autorii susţin că nu va suferi modificări “foarte de fond”, naraţiunea istorică rămânând aceeaşi. De altminteri, solicitări de modificări au venit doar din partea istoricilor unguri, nu şi de la cei români, excepţie făcând analiza istoricului Marius Diaconescu. Nimic însă de la vreo instituţie a statului, Ministerul Educaţiei sau Academia România. Un punct de vedere din această direcţie s-ar justifica pe deplin, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o viitoare “carte de lectură”, cu tiraj reprezentativ.

Voicu D. Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *