Anti-românismul şi spaţiul comunitar

Filed under: Editorial |

În Europa cu pretenţii democratice, discursul anti-românesc identificabil ca ţintă predilectă a populiştilor dar şi la nivelul politicului în general s-a transformat absurd într-o nouă isterie. De la Bruxelles, executivul comunitar a avertizat în repetate rânduri asupra acestui risc îndreptat vizibil împotriva noilor europeni. Adică împotriva românilor şi bulgarilor. Cei care încearcă să explice acest fenomen reprobabil, îl pun pe seama crizei economice prelungite din Europa, pe ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru locuitorii celor două ţări şi, cel mai frecvent, pe apropierea alegerilor din mai 2014 pentru Parlamentul European. În Franţa, Frontul Popular al lui Marine Le Pen, partid extremist, se află în ascensiune, la adăpostul unui preşedinte socialist, Francois Hollande, care a dezamăgit crunt populaţia. Extremista Le Pen promovează un discurs ferm anti-imigraţie, centrat pe români şi bulgari. Ea a bătut palma cu olandezul Geert Wilders, cel care a ţinut ani de zile România la poarta Schengen. Sesizând ascensiunea Marinei Le Pen, ministrul francez de Interne, Manuel Walls, creditat cu şanse mari să îi succeadă lui Hollande în fruntea socialiştilor din ţara sa, a declanşat o adevărată cruciadă împotriva romilor din România şi Bulgaria, în sfidarea criticilor Bruxelles-ului şi a societăţii civile. Cel mai virulent discurs antiromânesc, alimentat şi de autorităţi, are însă loc în Marea Britanie. Britanicii, dar şi reprezentanţii sceptrului politic, invocă teama de o adevărată invazie a est-europenilor, începând cu 1 ianuarie 2014. Guvernul de coaliţie al Marii Britanii a emis deja semnale că vrea să limiteze accesul pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, măsură denunţată de europarlamentarii români drept un act de discriminare.

La fel, apoi, tot mai mulţi politicieni germani cer înăsprirea libertăţii de mişcare în spaţiul comunitar pentru a contracara ceea ce mulţi numesc “imigraţia sărăciei”. De altminteri, aşa-numitul “turism social”, cum îl numeşte Berlinul, este unul din motivele pentru care Germania nu este de acord cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen. În Italia, o grevă declanşată recent de transportatorii rutieri a fost determinată în principal de revendicarea de a li se interzice accesul şoferilor români, care au început să facă concurenţă camionagiilor italieni. Nu în ultimul rând, opt din zece cetăţeni ai Olandei se opun deschiderii pieţei muncii pentru români şi bulgari. Şi, surprinzător, o fac inclusiv susţinători ai partidelor pro-europene.
În consecinţă, ar fi de o importanţă fundamentală ca cei care conduc destinele României să analizeze în detaliu şi cu responsabilitate maximă cauzele anti-românismului în spaţiul comunitar. Şi, mai ales, să-i contracareze pe cei care determină şi alimentează acest sentiment reprobabil, care îi umileşte pe cei de acelaşi neam cu ei, trântindu-le uşa în nas.

Voicu D. Rusu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *