Cel mai puternic om din aviaţia mondială este român şi are 27.000 de angajaţi în subordine

Filed under: Life |

5

Călin Rovinescu îşi compară cariera de un sfert de secol în cadrul celei mai mari companii aeriene din Canada cu un meci de baseball.

„Încă mă distrez şi au mai rămas câteva reprize de jucat”, spunea el într-un interviu acordat publicaţiei Financial Post. Comparaţia cu un meci de baseball şi nu cu un meci de fotbal se justifică prin faptul că Rovinescu a emigrat în 1961 în Canada şi de atunci s-a întors o singură dată în ţară, cu o delegaţie a guvernului canadian din 1995. Totuşi, îşi aminteşte cu drag de România, după cum declara recent pentru Gândul. „Am ajuns în Canada la vârsta de cinci ani, alături de familia mea. Încă păstrez amintiri plăcute legate de anii copilăriei, petrecuţi la Bucureşti.”

Rovinescu şi-a început cariera ca avocat în cadrul firmei Stikeman Elliott din Montréal, unde a practicat mai bine de 20 de ani avocatura specializată pe corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. Recunoaşterea în avocatură a culminat cu numirea lui ca managing partner şi membru al consiliului director şi al comitetului executiv al firmei. Prima cunoştinţă oficială cu Air Canada a avut loc în 1987, când firma Stikeman Elliott a asistat privatizarea companiei. Zece ani mai târziu, Rovinescu se întorcea în companie ca vicepreşedinte executiv, funcţie care îl făcea responsabil de managementul loialităţii, de operatorii regionali ai companiei, dar şi de mentenanţă, reparaţii şi revizii.

Fuziunea cu Canadian Airlines şi procesele de restructurare a companiei din perioada 2003-2004 se numără printre provocările cărora românul le-a făcut faţă. Totuşi, eşecul intermedierii unui acord între investitorul chinez Victor Li şi sindicatele Air Canada l-a determinat să demisioneze. S-a orientat astfel către domeniul bancar, participând, în 2004, la fondarea băncii private de invesţii Genuity Capital Markets. În aprilie 2009 s-a întors la Air Canada, fiind numit preşedinte şi CEO al companiei.

Ascensiunea românului nu s-a oprit aici: în 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene, urmând ca, timp de doi ani, să conducă întâlnirile boardului, să realizeze strategia alianţei şi să dea votul în ceea ce priveşte intrarea sau nu a unei companii aeriene în cadrul Star Alliance. Curiozitatea şi hotărârea sunt coordonatele care l-au ghidat spre funcţia de CEO: „Inspirat de vasta cultură şi curiozitate a părinţilor, am avut o sete de a învăţa şi o curiozitate de a explora lumea, calităţi excelente pentru liderul unei companii aeriene„, a argumentat el pentru Gândul. Este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu anual de 1,4 milioane dolari, la care, în 2012, s-a adăugat şi un bonus de retenţie de circa 5 milioane de euro. Pentru comparaţie, compania la cârma căreia se află a înregistrat în 2012 un profit de 53 de milioane de dolari.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *