Prostituatele scapă de dosare penale

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

prosti

Prin noul Cod Penal care va intra în vigoare la 1 februarie 2014, practicarea prostituţiei în România nu mai este considerată infracţiune, ci doar contravenţie, astfel că amenzile vor continua să curgă. Nu în acelaşi ritm va fi şi plata lor. Altfel spus, în codul ce va intra în vigoare de la anul, prostituţia va fi pe picior de egalitate cu trecerea unui pieton pe culoarea roşie a semaforului. Mai mult decât atât, prostituţia nu este nici interzisă, nici admisă, această activitate fiind catalogată doar o contravenţie şi se pedepseşte cu amendă. În cazul în care amenda nu este plătită, persoana respectivă trebuie să ”presteze” muncă în folosul comunităţii, sub supravegherea primăriilor.

Ce spune legea în prezent

Potrivit articolului 328 din actualul Cod penal din România, prostituţia reprezintă fapta persoanei care îşi procură mijloacele de existenţă sau principalele mijloace de existenţă, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, faptă care se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Proxenetismul este pedepsit, în baza articolului 329 din acelaşi Cod, cu închisoare de la doi ani şi până la 18 ani pentru cazurile de trafic cu minori în scopul exploatării sexuale, în timp ce la nivel european se preferă definirea ca “acțiunea de satisfacere, obișnuit sau ocazional, contra cost, a dorințelor sexuale ale unei persoane”. În general, cu termenul de prostituție se indică activitatea celor ce oferă prestații sexuale în schimbul plății unei sume de bani. Activitatea, oferită de persoane de orice orientare sexuală, poate avea caracter autonom, profesional, de obișnuință sau ocazional.

Fenomen scăpat de sub control
Autorităţile au scăpat din mână fenomenul prostituţiei. Totul din cauza cadrului legislativ mult prea permisiv, susţin purtătorii de uniformă. Deşi sunt amendate sistematic, cu valori foarte mari, acestea nu îşi plătesc niciodată amenzile, căci sunt insolvabile. Adică nu au niciun venit oficial sau niciun bun pe numele propriu. De exemplu, conform evidenţelor Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale (DITL) Satu Mare, cuantumul plăţii amenzilor pentru prostituţie este de sub 1%. Aşadar, dezincriminată din Codul Penal, prostituţia riscă să scape de sub control. Singura încercare mai serioasă de a modifica legea a fost în 1996. Astfel, în martie 1996 au fost adoptate modificări şi completări ale Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea delictelor de prostituţie şi proxenetism, separat de Codul Penal şi Codul de Procedură, adoptate de Senat, dar respinse de Camera Deputaţilor.

Măsuri draconice înainte de 1989

Persistenţa “conştiinţei burgheze” la nivelul tinerei republici populare române nu a rămas fără repercusiuni. La sfârşitul anilor ‘50, a fost demarată o misiune de reeducare a elementelor care nu corespundeau noii morale marxist-leniniste. Dacă noul cod penal din 1948 nu aduce atingere prostituţiei, decretul numărul 351 din 1949, abrogat ulterior în 1951, a reprezentat prima măsură care a deschis calea incriminării prostituţiei. Prostituatele au fost trimise în Centre de reeducare pentru “adaptarea lor la exercitarea unei meserii şi a redresării lor morale”. Internarea lor putea fi făcută la cerere de autorităţile statului pe o durată care pleca de la un an şi până în momentul în care se considera că scopul reabilitării a fost atins. Următorul pas şi cel propriu-zis al incriminării practicii s-a făcut prin articolul 433 al noului cod penal din 1957. Potrivit acestuia, pedeapsa pentru procurarea, de către o femeie, a mijloacelor de existenţă, din raporturile sexuale cu diferiţi bărbaţi, era considerată infracţiune şi sancţionată cu 6 luni până la 4 ani de închisoare corecţională. Prostituţia începe să fie considerată ca fiind rezultatul unei conştiinţe înapoiate, o formă de parazitism social străin mentalităţii socialiste şi apropiat unei “criminalităţi specifice societăţii exploatatoare”. Următoarele coduri penale vor prelua ideea parazitismului social. Toate aceste accepţiuni au rămas valabile doar până în decembrie 1989. Ce a urmat a fost un haos legislativ total, creat intenţionat sau nu, în spiritul unei democraţii prost înţelese.

Ciprian Bâtea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *