More

    Ţara Oaşului, un tărâm cu un uriaş potenţial turistic

    patrimoniu

    Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş au organizat ieri, la Complexul de la Valea Măriei, Conferinţa “Patrimoniul cultural al Ţării Oaşului şi rolul său în creşterea potenţialului turistic al zonei”. Concluzia a fost una aşteptată: Ţara Oaşului este o zonă cu un uriaş potenţial turistic, dar care, din păcate, nu este promovat la adevărata sa capacitate. La eveniment au participat primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca, directorul Casei Orăşeneşti de Cultură, Natalia Lazăr, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Felician Pop, directorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare, Daniela Culic, conferenţiarul universitar în cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, Delia Suiogan, respectiv reprezentanţi ai românilor din Ucraina şi Ungaria.

    Tradiţia oşenească, promovată şi peste hotare
    Directorul Casei Orăşeneşti de Cultură Negreşti-Oaş, Natalia Lazăr, a precizat că valorile tradiţionale oşeneşti ar trebui promovate mai intens atât în România cât şi peste hotare, astfel încât să se poată atrage un număr mai mare de turişti. “Acest festival a atras acum parteneri de talie naţională şi sperăm să se dezvolte şi în viitor. Obiectivul principal al acestui festival este păstrarea şi promovarea tradiţiei oşeneşti. Însă, trebuie să gândim şi în perspectivă. Dacă până acum ne-am gândit strict la promovarea tradiţiilor oşeneşti, cred că acum a venit momentul să ne facem cunoscuţi şi mai departe şi peste graniţe şi să atragem aici turişti care să ne cunoască la noi acasă. Tocmai acest lucru dorim să îl evidenţiem în cadrul conferinţei Patrimoniul cultural al Ţării Oaşului şi rolul său în creşterea potenţialului turistic al zonei”, a precizat Natalia Lazăr.

    “Trebuie să cultivăm diversitatea în unitate”
    Conferenţiarul universitar din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare, Delia Suiogan, a criticat modul în care s-a promovat până în prezent turismul rural, precizând că efectele au fost extrem de nocive, ducând la degradarea satului românesc. “Eu consider că noi trebuie să punem accentul tot mai mult pe turismul cultural. Am mers prea mult pe alte forme de turism. Din păcate, acel proiect al turismului rural a fost un eşec, pentru că, din păcate, nu s-a pus accent pe ceea ce trebuia. S-au făcut proiecte care au scos în evidenţă lucruri care au dus la stricarea satului românesc. Cred că trebuie să fim curajoşi şi să spunem lucrurilor pe nume. Turismul rural trebuia să dezvolte patrimoniul cultural al satului românesc. Din păcate, pensiunile au fost puse să facă exact ce nu trebuia să facă. Adică, să pună termopane, să aducă marmură, fântâni arteziene cu peştişori cu aur. Ceea ce, pe turiştii străini, i-a îndepărtat. Au venit o dată, au venit de două ori, iar a treia oară nu au mai venit”, a precizat Delia Suiogan.
    Conform aceleiaşi surse, este nevoie de promovarea întregii ţări, nu doar a unor zone în mod disparat. “Trebuie să cultivăm diversitatea în unitate. Principiul acesta este fundamental în diversitate. De aceea Italia are un turism extraordinar, de aceea Austria are un turism extraordinar. Nu poţi să fii sătmărean, nu poţi să fii maramureşean, nu poţi să fii oltean, dacă nu eşti în primul rând român şi dacă nu aparţii întregului. Dacă vom continua să gândim lucrurile pe bucăţi vom rămâne la un nivel destul de jos al aşteptărilor. Nu putem, totuşi, uniformiza totul. Trebuie să insistăm pe specific, care ne definesc ca identitate particulară”, a concluzionat Delia Suiogan.

    Nevoia de urbanizare a satului românesc
    Directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Felician Pop, a punctat elementele care transformă Ţara Oaşului într-o zonă aparte în România, dar care încă nu au fost studiate în profunzime. “Despre Ţara Oaşului pot să vă spun că este cea mai mică ţară din România şi singura care se particularizează astfel. Ştim că avem şi Ţara Bârsei, dar nimeni nu spune că merge în Ţara Bârsei, spune că se duce la Braşov. Dar în Oaş nici măcar nu zici că mergi în Oaş, ci în Ţara Oaşului. Este o ţară stranie, o ţară ciudată, care nu seamănă cu nimic, nici cu noi care suntem la 20 de kilometri de lumea aceasta pe care noi o înţelegem încă destul de puţin, dar care are un trecut extraordinar, şi acela încă puţin studiat”, a precizat Felician Pop.
    Directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a ţinut să critice ceea ce numeşte invazia kitsch-ului, precizând că s-ar impune o anumită politică de “urbanizare” a satului românesc, proiect care ar trebui demarat de la nivel guvernamental. “Satul tradiţional din Oaş este distrus din punct de vedere al spiritului rural. Este destul să vedeţi Certeze pentru a putea vedea ce poate să facă banul, şi veţi vedea acolo de la vila siciliană la vila tip bancă. Deci, oamenii când îşi părăsesc firescul lor, din păcate cad în grotesc şi în kitsch. Sigur, noi nu putem să le pretindem unor oameni să trăiască aşa cum noi nu am vrea să trăim. Dar, probabil, că dacă ar exista la nivel guvernamental o anume politică de urbanizare, între ghilimele, a satului”, a conchis Felician Pop.

    “Ţine de noi cum reuşim să ne promovăm”
    Primarul oraşului Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca, a ţinut să sublinieze că nu subscrie ideii potrivit căreia satul tradiţional oşenesc ar fi alterat iremediabil. Edilul şef negreştean a mai declarat că se simte deja un reviriment în concepţia oşenilor, precizând că autorităţilor le revine sarcina de a-i informa pe oşeni pentru a-i aduce pe calea cea bună. “Nu sunt de acord cu Felician (Felican Pop, n.red.) când spune că nu ştim să ne promovăm. Noi toţi împreună trebuie să facem eforturi pentru că, spre exemplu, imediat după Revoluţie oşenii au plecat în lume, au şi dus dar au şi adus de acolo obiceiuri şi lucruri, şi bune şi mai puţin bune. Oşencele noastre spuneau că nu li se mai merită să lucreze grădina de zarzavaturi ca să aibă produse proaspete. Dar acum, după ce au învăţat conceptul de produse ecologice, toate casele din zona Oaşului au deja în spatele grădinii o microfermă şi lângă ea o grădină de zarzavat. Eu spun că lucrurile merg într-o direcţie bună, dar ţine de noi să reuşim să îi informăm şi să reuşim să promovăm tot ce avem noi frumos aici. Nu cred că în alte locuri din lumea aceasta sunt obiceiuri, preparate culinare mai gustoase decât aici. Dar poate că ţine de noi cum reuşim să ne promovăm şi cum reuşim să le arătăm lumii întregi”, a încheiat Aurelia Fedorca.

    Ciprian Bâtea

    ȘTIRI RECENT ADĂUGATE