Instituţia Prefectului continuă să fie asaltată de cetăţeni care acuză ciobanii din judeţ de distrugeri repetate. Ultimul episod s-a consumat ieri, în cadrul audienţelor organizate de prefectul Eugeniu Avram, la care zeci de sătmăreni au cerut din nou ajutorul Prefecturii în lupta cu ciobanii care-şi păşunează oile la periferia municipiului Satu Mare. Pe lângă distrugerile provocate de animale, sătmărenii atrag atenţia asupra faptului că spaţiile verzi sunt pline de căpuşe, în timp ce străzile din zona cartierului Micro 16, înspre digul Someşului, sunt pline de dejecţii de ovine. Prefectul Eugeniu Avram i-a direcţionat pe oameni înspre Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Satu Mare.
Zece ani de coşmar pentru zeci de sătmăreni
Un grup de 40 de sătmăreni au semnat o petiţie către Instituţia Prefectului prin care cer sprijin în stoparea distrugerilor provocate de oi la periferia municipiului reşedinţă de judeţ. Documentul a fost înaintat prefectului Eugeniu Avram de către sătmăreanul Aurel Pop, care a declarat că acest coşmar a început din anul 2004, precizând că mii de exemplare ovine sunt păşunate pe terenurile agricole şi pe spaţiile verzi din municipiul Satu Mare. Mai mult, pentru că nu mai face faţă acestei probleme, Aurel Pop a precizat că vrea să îşi vândă toate cele zece hectare pe care le deţine în zona străzii Râtu Mare, solicitând sprijin în obţinerea unei pensii. Aurel Pop a declarat, cu subiect şi predicat, că printre proprietarii oilor s-ar număra avocaţi, jurişti şi chiar poliţişti, precizând că doar astfel s-ar explica lipsa de reacţie a autorităţilor locale. “Noi venim sistematic din anul 2004 în legătură cu oile care ne distrug culturile. Nimeni nu face mai nimic că au oi poliţişti, avocaţi, procurori şi jurişti. Zona din jurul cartierului Micro 16, digul Someşului şi pista de biciclişti este plină cu dejecţii de oi, iar spaţiile verzi sunt infestate cu căpuşe. Sunt aşa de şmecheri încât au traversat şi Podul Decebal la un moment dat. Nu le e frică de nimeni la aceşti ciobani. Chiar nu mai ştim ce să ne facem”, a declarat Aurel Pop.
Ciobani extrem de agresivi
Acelaşi Aurel Pop susţine că ciobanii devin extrem de agresivi în momentul în care sunt luaţi la întrebări de către agricultorii păgubiţi, susţinând că ar fi fost ameninţaţi în repetate rânduri cu aplicarea unor corecţii de natură fizică. “Vin cu bâtele la noi, ne înjură şi ne ameninţă cu bătaia. Sunt foarte periculoşi şi foarte violenţi. Ne terorizează din 2004 în continuu, ne ameninţă că ne vor da în cap dacă ne mai plângem. Nici poliţiştii nu le fac nimic. Dacă chemăm poliţiştii la faţa locului aceştia ne spun să mergem la Prefectură sau la Primăria Satu Mare să se formeze o comisie care să îi oblige pe ciobani să ne despăgubească. Am primit, la un moment dat, 750 de lei pentru a reînsămânţa terenul distrus, dar după ce l-am reînsămânţat au venit ciobanii din nou cu oile şi mi-au distrus din nou terenul. Chiar nu mai ştim ce să ne facem”, s-a plâns Aurel Pop.
Păşunare ilegală, efecte zero barat
Chiar dacă îşi permit să îşi păşuneze oile în zona digului Someşului, arie aflată în administrarea şi în zona de competenţă a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), ciobanii nu deţin niciun fel de contract cu SGA Satu Mare. Faptul a fost confirmat de reprezentantul Instituţiei Prefectului, Florin Găzdac, care susţine că a efectuat verificări în acest sens şi s-a confirmat faptul că ciobanii îşi păşunează oile în mod ilegal pe digurile Someşului. La fel de ilegal îşi păşunează oile şi pe terenurile agricole ale sătmărenilor, dar până în prezent se pare că nimeni nu are ac de cojocul acestor indivizi.
Unii agricultori nu mai suportă
Unii sătmăreni nu mai suportă imixtiunile ciobanilor pe terenurile agricole, prin care oile “păstorite” de aceştia le distrug în mod sistematic culturile. Acuzând şi o oarecare lipsă de reacţie din partea autorităţilor, un grup de fermieri din oraşul Ardud a cerut “binecuvântarea” Instituţiei Prefectului pentru a-şi forma, nici mai mult nici mai puţin, decât o miliţie populară. Noua structură va avea sarcina de a păzi culturile localnicilor. Este prima acţiune de acest gen din ultimele două decenii, iar după acest model ar putea apărea şi alte structuri de această factură. Pericolul este unul real, în condiţiile în care confruntările dintre cele două părţi beligerante ar putea să degenereze în violenţe fizice.
Ciprian Bâtea