HARTA celor mai mari averi din ROMÂNIA

Filed under: Politic |

2

Chiar dacă averile cumulate ale milionarilor din București și Ilfov continuă să reprezinte aproximativ jumătate din averile milionarilor din top, situația primilor zece cei mai bogați români s-a schimbat, în unele cazuri, radical, față de ceilalți ani.

Astfel, dacă în 2012 averile cumulate ale milionarilor din București (110 la număr) erau de 4,42 miliarde de euro, în 2013, averile celor 109 bogați mai însumează doar 2,1 miliarde de euro. Restul milionarilor din teritoriu aveau averi de 3,05 miliarde de euro în 2012, iar în 2013 cuantumul acestora a crescut la 4,25 miliarde de euro. În concluzie, raportul de forțe s-a mutat clar pe bogații din provincie, în ciuda faptului că din top zece cei mai bogați români nu au căzut decât Dinu Patriciu și Frank Timiș. Surpriza topului celor mai bogați zece români este intrarea în acest grup de elită a fraților Pavăl, întemeietorii grupului de firme Dedeman.

Marea aduce profit

După București și Ilfov, județul cu cei mai mulți milionari și cea mai mare valoare cumulată a averilor acestora este Constanța, unde cei 23 dintre cei mai potenți oameni de afaceri au împreună 1,47 miliarde de euro. Cu o excepție. Județul Teleorman care, chiar dacă nu este printre cele mai bogate, apare totuși pe locul doi în clasamentul regional datorită faptului că aici își are reședința cel mai bogat român, Ioan Niculae.

Revenind la Constanța, acest județ rămâne unul dintre cele mai bogate zone din țară tocmai datorită portului și ieșirii la mare. Nu întâmplător, nouă dintre cei 23 de bogați ai Constanței au businessul de bazăsau o parte importantă a acestuia legat de industria navală. De altfel, primii trei dintre bogații Constanței, Gabriel Comănescu, Gheorghe Bosânceanu și Corneliu Idu, au făcut avere doar din activitatea pe mare sau din cea portuară. Numai averile adunate ale celor trei depășesc 800 de milioane de euro.

Bacăul aduce milionari noi, Clujul scade în continuare

Constanța este urmată de județul Bacău, una dintre cele mai dinamice regiuni ale României, chiar și pe timp de criză, cu valoare cumulată a averilor de 1,13 miliarde de euro. Bacăul este cel care, chiar în perioadă de criză, a reușit să aducă doi milionari noi și cu averi nu tocmai mici. De altfel, Bacăul este singurul județ (în afara Bucureștiului) care are doi reprezentanți în top zece, frații Adrian și Dragoș Pavăl, respectiv Dorinel Umbrărescu. Pe de altă parte, unul dintre cei doi milionari nou-intrați în top 300, Cătălin Grigoriu, este văr primar cu patronii Dedeman. Interesant este, de asemenea, faptul că doi dintre milionarii din județul Bacău sunt printre „regii asfaltului“, specializați în construcții de infrastructură. Este vorba de Dorinel Umbrărescu, cel care a cumpărat și o bancă, fosta ATE Bank, aflată acum în plin proces de constituire, și de Costel Cășuneanu, care a preferat să caute din acest an lucrări doar în străinătate.

Tendința de scădere manifestată de jude­țul Cluj anul trecut continuă și în acest an, când totalul averilor cumulate a fost de 515,5 milioane de euro, în scădere cu 73 de milioane de euro față de anul precedent. Și ca număr de milionari Clujul are mai puțini reprezentanți în Top 300 anul acesta decât anul trecut.
Cele mai sărace județe ale României au, în general, un singur reprezentant în Top 300 cei mai bogați români, iar averea lor este cu mult sub 50 de milioane de euro. În ordine, cel mai sărac județ este Hunedoara cu 23,5 milioane de euro, urmat de Călărași, Suceava, Botoșani și Giurgiu.

Cine pierde și cine câștigă în 2013

Majoritatea companiilor au înregistrat scăderi pe toate planurile. Multe merg pe pierderi, iar valoarea acestora se accentuează. Singurele domenii a căror valoare de piață este în creștere sunt cele din domeniul medical. Cu toate acestea și ele raportează la final de an pierdere. Oare de ce?
Totalul averilor celor 300 cei mai bogați români este de 21,546 miliarde euro față de 26,5 miliarde de euro în 2012 și 29,5 miliarde de euro în 2011. Dacă luăm în calcul faptul că unii dintre românii prezenți în Top 300 cei mai bogați români își desfășoară activitatea în afara granițelor țării, pierderea la nivel intern s-ar putea să fie chiar și mai mare. Totuși, averile cumulate reprezintă peste 16% din PIB.  Cele mai bogate 10 județe au înregistrat pierderi de aproximativ patru miliarde de euro. Cea mai mare pierdere pe cap de milionar s-a înregistrat în București, cu o medie de 25 de milioane de euro. Pentru cei din provincie, pierderea medie pe cap de milionar a fost de circa 19 milioane de euro.

Construcțiile, inclusiv cele de infrastructură, imobiliarele, segmentul auto, retailul, toate au înregistrat profituri și cifre de afaceri în scădere. Singurele domenii în care a existat creștere au fost agricultura, o categorie aparte fiind reprezentată de traderii de cereale și sectorul agribusiness, respectiv cel medical, atât segmentul de medicină privată, cât și distribuția sau producția de medicamente.

Serviciile medicale private, pe pierdere

Cu toate acestea, dacă la agricultură și distribuția de medicamente creșterile sunt și pe cifră de afaceri, și pe profit, la clinicile private, generaliste sau specializate, bilanțurile arată creștere a rulajului, dar raportările prezintă pierderi. Și încă unele deloc de neglijat. Creșterea pieței medicale private este estimată la peste 10% și reflectă o încetinire a investițiilor. „Creșterea se petrece aproape exclusiv în unități noi și este aproape inexistentă în domeniile mai tradiționale ale policlinicilor simple sau chiar în domeniul serviciilor de imagistică, nișe care în urmă cu cinci ani asigurau cea mai mare parte din creștere“, spune Sergiu Neguț, expret  servicii medicale private.

Chiar dacă rulajul e în creștere, aproape toți jucătorii de pe piața de servicii medicale private, mai ales cei foarte mari, sunt pe minus de câțiva ani. Cum se explică adâncirea pierderilor de la an la an?  Același Sergiu Neguț încearcă să explice: „Este adevărat că majoritatea jucătorilor mari generează pierdere și este interesant de urmărit cum variază această pierdere de la un jucător la altul și de la un an la altul, în funcție de mișcările vizibile în piață“, spune consultantul. Practic, profitabilitatea pentru jucătorii mari reflectă ciclul de viață al unor investiții de multe ori supradimensionate în raport cu resursele companiei sau cu cererea existentă în piață. Pentru lansarea unui spital mare, o companie face investiții, iar costurile cresc treptat sub formă de costuri financiare și amortizari, chiar înainte de primele venituri generate. Imediat după lansarea spitalului, chiar dacă apar veniturile, acestea sunt la început mai mici decât costurile fixe, deci pierderea se adâncește. Abia la un anumit nivel de ocupare, unitatea reușește să realizeze profit operațional, și abia la o umplere foarte bună poate acoperi amortizarile și dobânzile, realizând profit net. Asta într-o piață simplă, în care cererea există. Ce se întâmplă însă atunci când trei-patru jucători investesc în același timp, iar capacitatea crește mult peste nivelul cererii? Se întâmplă, pe de o parte, că cererea existentă se distribuie pe mai multe clinici – deci gradul de ocupare rămâne mic și întârzie profitabilitatea-, pe de altă parte, apar războaie de preț care reduc și mai mult veniturile, întârziind încă și mai mult sau chiar punând sub semnul întrebării profitabilitatea. Este tocmai situația jucătorilor mari din piață, care fac eforturi să umple capacitățile medicale deschise în anii 2011-2012.
Anumite clinici specializate, oftalmologie sau ORL, nu merg pe pierdere, chiar dacă profitul este încă modest.

Valurile de falimente sunt tot mai îngrijorătoare

Conform studiului insolvențelor realizat de Coface,  România este pe primul loc în Europa din punctul de vedere al numărului de insolvențe înregistrate până acum. Astfel,  la sfârșitul primului semestru din 2013 existau 34.000 de insolvențe pe rol. Numai anul acesta s-au deschis 12.739 de insolvențe noi, iar totalul masei credale este de 150 de miliarde de lei, de 20 de ori mai mare decât cel al Poloniei, țară similară cu România din punctul de vedere al populației și teritoriului aferent.
Alte statistici îngrijorătoare sunt cele oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Acesta arată că, la sfârșitul semestrului I din 2013, în România mai existau 417.582 societăți comerciale. Dacă ne amintim că înainte de criză, în 2008, numărul acestora depășea 900.000, efectele crizei financiare sunt destul de radicale. În plus, din 2011, numărul firmelor care se desființează a ajuns să aibă o ritmicitate de circa 100.000 de firme pe an.

21,5 miliarde de euro este totalul averilor din Top 300 cei mai bogați români

33,7 miliarde de euro este masa credală a societăților intrate în insolvență, sensibil mai mare decât valoarea averilor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *