În faţa revoluţiei energetice din SUA, Europa a ales să dezgroape una dintre cele mai ieftine, dar şi cele mai murdare surse de energie, lignitul, ceea ce ameninţă să crească poluarea şi să dărâme localităţi care supravieţuiesc din vremuri medievale, scrie Bloomberg.
De-a lungul centurii miniere a Europei, din Germania şi până în Polonia şi Cehia, companii de utilităţi precum Vattenfall, CEZ şi PGE extind mine de suprafaţă care produc lignit. Acest cărbune degajă prin ardere mai puţină energie decât altele şi mai mult carbon, dar este mai ieftin.
Proiectele nu respectă tendinţa regulilor UE care reduc emisiile poluante şi favorizează energia alternativă. Dar alarmaţi de preţurile mari ale energiei, aproape duble faţă de cele din SUA, politicienii permit extinderea acestor mine de cărbune stârnind furia comunităţilor învecinate sau a celor sub care se află zăcămintele.
„Este absurd“, spune Petra Roesch, primarul satului german Proschim, care are o vechime de 700 de ani. Acesta va fi mutat din cauza unei mine dezvoltate de Vattenfall. „Germania vrea să treacă la energie regenerabilă, iar noi suntem deposedaţi de pământ“, s-a plâns Roesch.
Cererea mondială pentru lignit va creşte cu până la 5,4% până în 2020, potrivit celor mai recente prognoze ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Agenţia estimează că în acelaşi timp va trebui să scadă consumul cu 10% pentru a putea fi atinse obiectivele privind stoparea încălzirii globale stabilite de UE şi statele industrializate ale lumii.
Maşinăriile de minerit de mărimea unor zgârie-nori stau gata să înghită satul german cu 330 de locuitori. Vattenfall, deţinut de guvernul Suediei, aşteaptă aprobarea pentru a dărâma clădirile pentru extinderea minei Welzow-Sued.
Simfonia Eroica a lui Beethoven se pierde în cadenţa monştrilor devoratori de pământ
În Polonia, PGE, cel mai mare producător de energie al ţării, îşi modernizează o centrală pe lignit a complexului Turow. În Cehia, un plan de relaxare a limitelor privind mineritul ar putea duce la distrugerea orăşelului Horni Jiretin, care a rezistat timp de 750 de ani la toate dezastrele, de la ciuma Evului Mediu la cele două războaie mondiale.
Maşinile uriaşe de excavat din mina de la Horni Jiretin, care se întinde cât poate cineva cuprinde cu privirea, devorează pământul şi încarcă lignitul pe benzi rulante care umplu basculantele. În apropiere, stă dezolant castelul baroc unde Beethoven a făcut în urmă cu 200 de ani premiera celebrei simfonii „Eroica“.
CEZ, cel mai mare producător de energie din Cehia, controlat de stat, generează aproape jumătate din energie prin centrale pe cărbune. Divizia de minerit a lignitului intenţionează să-şi mărească producţia cu 6% anul acesta.
Deoarece se află aproape de suprafaţă, cel mai economic mod de extragere a lignitului sunt minele deschise. Utilizarea lignitului s-a redus cu 40% din 1990 până în 2010 pe măsură ce ţările foste comuniste au închis fabricile învechite.
Acum Polonia, care-şi produce 90% din electricitate din cărbune, accelerează utilizarea acestui combustibil pentru a-şi creşte siguranţa energetică şi a-şi proteja locurile de muncă în unele dintre cele mai sărace regiuni ale ţării. Producţia de energie din lignit a crescut cu aproape 4% anul trecut, în timp ce producţia centralelor în care se ard celelalte tipuri de cărbune s-a redus cu 7%. La sfârşitul anului 2011, PGE, o companie de utilităţi controlată de stat, a pornit o unitate de 858 de megawaţi la centrala de Belchatow, cea mai mare termocentrală din Europa.
În Cehia, Severni Energeticka vrea să extindă limitele minei sale impuse în 1991, la doi ani după căderea comunismului.
Reînvierea lignitului ar putea impulsiona totuşi sprijinul pentru energia regenerabilă precum cea solară şi eoliană, crede Barry O’Flynn, analist la Ernst& Young.
„Vor fi restricţii tot mai mari privind emisiile. Lignitul nu ameninţă energia regenerabilă. Acesta ar putea-o ajuta deoarece emisiile centralelor pe lignit va trebui contrabalansate cumva“, a spus el.
