Italienii şi austriecii au luat-o înaintea ungurilor

Filed under: Locale,Top News |

teren

Ridicarea interdicţiei cetăţenilor comunitari de a cumpăra terenuri agricole şi forestiere în ţara noastră, precum şi dezvăluirea planului autorităţilor din Ungaria de a cumpăra terenuri în Ardeal au creat o adevărată isterie. Analizând la rece, această isterie nu are prea multe temeiuri dacă luăm în calcul faptul că italienii şi austriecii le-au luat-o înainte ungurilor, cumpărând şi arendând prin intermediul unor societăţi comerciale aproape 10% din suprafaţa agricolă a judeţului nostru, adică peste 20.000 din cele 210.000 hectare cât însumează suprafaţa agricolă a judeţului nostru. În al doilea rând, Guvernul Ungariei a sprijinit încă de acum 15 ani bisericile maghiare să cumpere pământ în Ardeal, prin intermediul fundaţiei Uj Kezfogas (Noua Strângere de Mână). La începutul anilor 2000, Parohia Reformată din Ghenci a fost beneficiara unei astfel de finanţări, în valoare de 25.000 de dolari, acordate în scopul achiziţionării de teren pentru înfiinţarea unui centru ecumenic în satul Ady Endre.

Un sfert din România, în mâna străinilor
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la începutul anului 2012, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România era de circa 700.000 de hectare (8,5% din suprafaţa arabilă). Între timp, procentul a depăşit 10%, ajungând la aproape un milion de hectare de teren arabil dintr-un total de 9,5 milioane de hectare la nivel naţional, susţine presa centrală. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, în 2012, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. De asemenea, Ungaria deţine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare deţinute de străini, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%. Realitatea este, însă, mult mai crudă – străinii deţin în România între 25% şi 30% dintre terenurile arabile, pentru că, pe lângă cele 10 procente cumpărate prin intermediul firmelor înregistrate în România, străinii mai controlează încă 15-20% din terenurile arabile care sunt luate în arendă cu drept de preempţiune în cazul vânzării de către proprietarii români.

Străinii au cumpărat judeţul pe bucăţi
În momentul de faţă, nimeni nu ştie cu exactitate cât teren agricol din judeţ se află sub controlul străinilor, fie că este vorba despre arendare sau despre cumpărare. Până acum legea nu le permitea străinilor să cumpere teren ca persoană fizică, astfel că aceştia trebuiau să-şi înfiinţeze firme în România pentru a putea cumpăra terenuri. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care nu se ştie cu exactitate câte hectare de teren se află în proprietatea străinilor.
Potrivit unor cifre aproximative, obţinute de Gazeta de Nord-Vest la începutul anului trecut, după chestionarea agenţilor agricoli ai primăriilor din judeţ, circa 10% din cele 228.000 de hectare de teren arabil existent în judeţul Satu Mare sunt controlate, sub o formă sau alta, de străini. Cu alte cuvinte, peste 20.000 de hectare de teren este cumpărat sau se află în arendă la firmele deţinute de străini. Pe primul loc din acest punct de vedere sunt italienii, urmaţi de austrieci şi de spanioli. În zona comunelor Craidorolţ – Terebeşti străinii deţin circa 4.000 de hectare, fiind zona cu cele mai multe terenuri controlate de aceştia. De asemenea, şi în zona Culciu – Cărăşeu – Valea Vinului – Pomi, străinii deţin, în proprietate sau în arendă, peste 3.000 de hectare de teren arabil, iar în zona Acâş – Supur circa 2.000 de hectare. De asemenea, şi în zona Lazuri – Dorolţ străinii deţin circa o mie de hectare de teren. Sporadic, străinii deţin terenuri şi în zona Oaşului. Cele mai puţine terenuri deţinute de străini sunt în zona Carei-Tăşnad. Aici au fost înfiinţate asociaţii agricole puternice, lucru ce a împiedicat înstrăinarea terenurilor.

Bisericile din Ardeal, finanţate să cumpere terenuri
La începutul anilor 2000, Guvernul Ungariei, prin intermediul Fundaţiei Uj Kez Fogas (Noua Strângere de Mână), a sprijinit bisericile maghiare să cumpere suprafeţe de teren în Transilvania. În judeţul Satu Mare, unul dintre beneficiarii acestui program finanţat din fondurile Guvernului de la Budapesta a fost Parohia Reformată Ghenci. Parohia respectivă a primit suma de 25.000 de dolari SUA pentru a achiziţiona terenuri pe raza comunei Căuaş. Potrivit proiectului, terenurile urmau să intre în patrimoniul unui centru ecumenic ce urma să fie înfiinţat în satul natal al poetului Ady Endre, care îi poartă în prezent numele.
Puţină lume ar fi aflat despre acest proiect dubios dacă fondurile primite din Ungaria nu ar fi dus la izbucnirea unui conflict înverşunat între fostul preot paroh Iuliu Bathori şi fostul episcop reformat de Piatra Craiului, Tokes Laszlo, în prezent europarlamentar. Tokes ar fi vrut să pună mâna pe banii din Ungaria însă s-a lovit de refuzul preotului Bathori. Conflictul dintre cei doi a degenerat, Tokes obţinând excluderea lui Bathori din rândul preoţilor reformaţi. Supărat, Iuliu Bathori a vândut terenurile cumpărate şi a restituit banii Fundaţiei Uj Kez Fogas din Budapesta.

Program pentru achiziţia de terenuri, via Budapesta
În mod cert, Parohia reformată din Ghenci nu a fost singura parohie din Transilvania care a primit în 2002 fonduri din partea Guvernului de la Budapesta pentru achiţia de terenuri. Pe lângă biserici, probabil că Fundaţia Uj Kez Fogas a sprijinit şi persoane fizice de etnie maghiară, respectiv firme agricole cu acţionariat maghiar din Transilvania în achiziţionare de terenuri în ţara noastră. În prezent, site-ul Fundaţiei Uj Kezfogas (www.ukka) nu mai este funcţional, astfel că listele cuprinzând finanţările acordate de fundaţia controlată de Guvernul de la Budapesta persoanelor fizice şi juridice din România nu mai pot fi consultate.
Totuşi, pe internet mai pot fi găsite o serie de documente privind statutul şi activitatea Fundaţiei Uj Kez Fogas, axată pe sprijinirea maghiarilor dinafara graniţelor Ungariei. Unul din scopurile declarate ale fundaţiei l-a constituit comasarea suprafeţelor de teren. Potrivit unui alt document aflat şi în prezent pe internet, Fundaţia Uj Kezfogas a avut un program special în Ucraina privind sprijinirea cetăţenilor ucraineni de naţionalitate maghiară să participe la procesul de privatizare din agricultură.

Şanse reduse pentru statul ungar
Odată cu liberalizarea pieţei, începând din 1 ianuarie 2014, şansele autorităţilor din Ungaria de a cumpăra terenuri agricole în judeţul Satu Mare sunt destul de reduse, apreciază specialiştii. Parcelele mari au fost deja cumpărate sau arendate de către cetăţeni din Italia, Austria şi Spania. În zona Carei- Tăşnad, în care se află cele mai productive soluri din judeţul nostru, terenurile nu se prea tranzacţionează, iar cei care totuşi le vând cer preţuri destul de piperate. De asemenea, asociaţiile agricole puternice din zonă constituie o concurenţă puternică, făcând tot posibilul să nu li se fărâmiţeze parcelele. În celelalte zone ale judeţului, terenurile productive au fost deja arendate de alţi cetăţeni străini, după cum am arătat anterior. În Ţara Oaşului se înregistrează o situaţie mai specială, fiind destul de improbabil ca oşenii să caute reprezentanţii statului ungar pentru a-şi vinde terenurile şi aşa destul de fărâmiţate.

Szasz Lorand

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *