Kover Laszlo: Peste 90.000 de maghiari din Transilvania vor vota la alegerile din Ungaria

Filed under: Politic |

4

Preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a declarat, marţi, la Siculeni (Harghita), că mai mult de 90.000 de cetăţeni români de etnie maghiară din Transilvania, care au obţinut şi cetăţenia ungară, s-au înregistrat ca viitori votanţi la alegerile care vor avea loc în primăvară în Ungaria.

Kover Laszlo a participat, marţi, la Siculeni, în judeţul Harghita, la comemorarea a 250 de ani de la masacrarea secuilor de către armata austro-ungară, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a declarat jurnaliştilor că, până în prezent, “au profitat de naturalizarea preferenţială” mai mult de 500.000 de cetăţeni români de etnie maghiară, peste 90.000 dintre cei care au dublă cetăţenie, adică 18 la sută, înregistrându-se ca viitori votanţi la alegerile care se vor desfăşura în Ungaria în primăvara acestui an.

“Eu cred că aceasta este o proporţie bună, un număr bun, dar important nu este în ce măsură poate să influenţeze rezultatele alegerilor din Ungaria, ci faptul că, dacă maghiarii de aici votează într-un număr mai mare, atunci au o influenţă benefică asupra politicii interne a Ungariei, asupra politicii naţionale a statului maghiar”, a spus Kover Laszlo.

Ulterior, el a făcut declaraţii pe această temă şi la Târgu Mureş, unde a participat la o comemorare a aceluiaşi a masacrului de la Siculeni.

Kover le-a spus celor prezenţi la comemorarea de la Palatul Culturii din Târgu Mureş să îi îndemne pe maghiarii care au obţinut cetăţenia ungară să folosească drepturile care decurg din ea şi să participe la alegerile parlamentare din Ungaria, chiar dacă voturilor acestora vor avea mai degrabă “o importanţă sentimentală”.

“În Ungaria, votul secuimii şi al maghiarilor din afara graniţelor Ungariei nu o să aibă o aşa importanţă numerică, cât sentimentală, dar poate să influenţeze în anumite cazuri locurile unor parlamentari. În Ungaria, votul secuimii şi al maghiarilor din afara graniţelor poate să însemne o schimbare calitativă, nu cantitativă, este o autentificare istorică a maghiarilor, ca să trăiască cu acest drept de vot şi ca să reprezinte opinia maghiarilor din afara graniţelor. Consecinţa pozitivă a voturilor din afara graniţelor poate să ajute o cristalizare a vieţii politice din Ungaria şi să ajute şi partidele de stânga să înţeleagă mai bine problemele maghiarimii din afara Ungariei”, a spus Kover.

El a adăugat că, în ultimii 20 de ani, au existat perioade când interesele maghiarilor din afara graniţelor Ungariei au fost “uitate sau lăsate la o parte”, apreciind că partidele de extremă dreapta “nu reuşesc să reprezinte interesele naţiunii maghiare în întregime, ci reprezintă o opinie, să-i zicem exagerată”.

Kover a arătat că el personal recunoaşte “potenţialul politic al CNS, în încercarea de a mobiliza forţele politice în vederea obţinerii autonomiei” şi a promis sprijin “şi de acum încolo” atât din partea partidului pe care îl reprezintă, Fidesz, cât şi a PCM, al cărui preşedinte de onoare este.

Pe de altă parte, el a apreciat drept “prematură” întrebarea referitoare la posibilitatea ca Tokes Laszlo să figureze pe listele Fidesz pentru alegerile europarlamentare.

“Fidesz încă nu s-a preocupat de lista europarlamentarilor, nici de cea pentru alegerile interne din luna mai. Consider că această întrebare este prematură”, a arătat el.

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că provocarea cea mai mare a anului 2014 este o participare cât mai numeroasă a comunităţii maghiare din România la toate scrutinele.

El i-a îndemnat pe maghiarii din România cu dublă cetăţenie să se folosească de “dreptul de vot obţinut cu cetăţenia ungară”, chiar dacă vor influenţa obţinerea a maximum două mandate, ca să nu piardă “posibilitatea de a interveni în deciziile politice, în reprezentarea politică”.

“Noi am spus de fiecare dată că trebuie să te foloseşti de fiecare drept obţinut şi dreptul de vot este un drept obţinut cu cetăţenia ungară. Eu nu pot să spun, la 25 mai (la alegerile europarlamentare – n.r.), duceţi-vă la vot, folosiţi-vă de acest drept, dar pe 5 sau pe 6 aprilie, sau când vor fi alegerile în Ungaria, să nu-l mai folosiţi. Trebuie să fim consecvenţi şi noi, indiferent ce alegeri au fost, locale, parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare, de fiecare dată am spus: trebuie să vă folosiţi de acest drept, de dreptul de vot. Fiecare drept trăieşte dacă îl foloseşti. Dacă nu îl foloseşti, se pierde posibilitatea de a interveni în deciziile politice, în reprezentarea politică şi de aceea mesajul nostru acesta este: folosiţi-vă de dreptul de vot!”, a susţinut preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a spus că este importantă “păstrarea prezenţei reprezentanţilor comunităţii maghiare, a UDMR”, în Parlamentul European.

“Eu sunt convins că anii care urmează vor înseamna şi modificări substanţiale, radicale în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, viitorul UE şi eu cred că noi, comunitatea noastră, trebuie să fim acolo unde se dezbat aceste proiecte, programe pentru viitor”, a spus el.

În ceea ce priveşte obiectivele propuse pentru 2014, Kelemen a menţionat că UDMR va lucra “ca o formaţiune politică aflată în opoziţie”, care va “critica Guvernul, când este de criticat” şi va avea iniţiative atât în ceea ce priveşte păstrarea identităţii naţionale şi culturale, cât şi în problemele economice şi sociale.

“2014 ar trebui să însemne pentru fiecare om, totuşi, o îmbunătăţire a nivelului de trai, fiindcă după foarte mulţi ani eu cred că este momentul ca acea creştere economică foarte mică să se resimtă şi în buzunarul oamenilor. Şi, din punctul nostru de vedere, orice proiect iniţiat de oricine în Parlament în această direcţie va fi susţinut”, a conchis Kelemen Hunor.

Aproximativ 1.200 de persoane, reprezentanţi ai UDMR, între care preşedintele Kelemen Hunor, europarlamentarul Sogor Csaba, deputaţi şi senatori din Harghita şi Covasna, preşedinţii consiliilor judeţene din cele două judeţe, dar şi lideri ai Partidului Civic Maghiar, Partidului Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliului Naţional Secuiesc au participat, marţi, la comemorarea masacrului de la Siculeni din 1764, unde a avut loc o execuţie în masă, organizată de armata austriacă şi ordonată de curtea imperială de la Viena, împotriva secuilor care s-au opus încorporării în regimentele grănicereşti.

Participanţilor li s-a alăturat un grup format din 40 de membri ai Asociaţiei secuilor deportaţi în Serbia, ai căror strămoşi au murit la Siculeni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *