Sărbătoare cu o mare încărcătură simbolică şi duhovnicească la mănăstirea din Scărişoara Nouă, considerată cel mai vestic aşezământ monahal din România. Şi asta pentru că marţi, 7 ianuarie, se sărbătoreşte hramul lăcaşului de cult, închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Sfânta Liturghie Arhierească va fi oficiată de un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, P.S. Iustin Sigheteanul. Arhimandritul doctor Timotei Bel, stareţ al Mănăstirii Scărişoara Nouă şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, îi invită pe toţi credincioşii la acest eveniment de înaltă trăire duhovnicească. Mănăstirea Scărişoara Nouă, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, este o mănăstire înfiinţată în anul 1991, de comunitatea de moţi stabiliţi în satul Scărişoara Nouă, în urma reformei agrare din anul 1924.
Aşezământ monahal închinat Sfântului Ioan Botezătorul
Mănăstirea Scărişoara Nouă a luat fiinţă prin grija Prea Sfinţitului Iustinian Chira – Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi este o mănăstire de călugări cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind considerată cel mai vestic aşezământ monahal, situată într-un peisaj minunat. La origine clădirea este un paraclis, ce a fost construit de sătenii locali – moţi care au ajuns pe aceste meleaguri în anul 1924, care în anul 1940, după Dictatul de la Viena (30 august 1940) au fost alungaţi, însă au revenit cu demnitate şi plini de speranţe pe aceste meleaguri cu ajutorul sătenilor din localităţile învecinate.
Acest aşezământ monahal închinat Sfântului Ioan Botezătorul se află într-un punct deosebit al României, pe graniţa de vest. Poziţia lui aici este una care se datorează credincioşilor din localitatea Scărişoara Nouă, care şi-au dorit o mănăstire în vatra satului lor. Actualmente, mănăstirea din Scărişoara Nouă cuprinde biserica în stil bizantin, chilii, anexe gospodăreşti, turnul-clopotniţă şi chilii pentru pelerini. Biserica a fost construită între anii 1991-2000 şi sfinţită pe 24 iunie 2000, cu ocazia sărbătorii hramului, de către Preasfinţitul Iustinian al Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Sofronie, episcop român ortodox din Ungaria şi Preasfinţitul Iustin, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului.
Pictură în stil bizantin
Pictura este realizată de pictorul Ioan Botiş între anii 2007-2009. Aceasta este realistă, în stil bizantin. Predomină culoarea roşu şi albastru, ce dă locaşului o profundă ambianţă de linişte, seninătate şi un adânc duh de rugăciune, îndemnând toţi credincioşii la linişte, pace lăuntrică şi înălţare duhovnicească. Altarul de vară a fost construit între anii 2008 – 2010, în stil maramureşean din lemn de stejar, acoperit cu draniţă, de meşteri din judeţul Maramureş, comuna Iout, fiind considerat o adevărată bijuterie arhitecturală. Altarul de vară se află în spatele bisericii, în pădurea de salcâmi. În interior se găseşte o cruce şi icoane. În altarul de vară se oficiază slujbele sărbătorilor în perioada verii. Slujba de binecuvântare a fost săvârşită în anul 2010 la 24 iunie de către un sobor împreună cu Preasfinţitul Iustin, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, cu ocazia hramului mănăstirii, “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul – Sânzienele”. În anul 2010 s-au construit şi aleile pietonale din piatră de munte, care fac legătura între biserică şi altarul de vară şi celelalte anexe ale mănăstirii.
Turnul – clopotniţa – a fost construit în perioada 2001-2010, cu două etaje şi mansardă. Turnul are la bază o boltă cilindrică, construită în tehnica bizantină, dublată de arcuri frânte. În turn există posibilitatea de cazare a 25 de persoane. În turn se află clopotniţa, în care sunt aşezate trei clopote, cântărind 900 kg, 600 kg şi respectiv 300 kg. Pe plan duhovnicesc Mănăstirea Scărişoara Nouă a progresat deosebit, fiind foarte frecvent cercetată de credincioşii din ţară şi din străinătate.
Ciprian Bâtea
