Mii de credincioşi sunt aşteptaţi în biserici de Bobotează

Filed under: Locale |

boboteaza

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc azi Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor “Agheasma Mare”. Mii de credincioşi sătmăreni sunt aşteptaţi azi în biserici pentru a asista la această ceremonie după care îşi pot lua acasă apă sfinţită, aşa cum este obiceiul în zonă.

În zilele de dinaintea Bobotezei, preoţii parohi vizitează casele credincioşilor pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, “prin înnoirea Duhului Sfânt”, botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică.
Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri: aur, smirnă şi tămâie.
Începutul acestei sărbători datează cel puţin din secolul al III-lea, ea fiind atestată pentru prima dată la Alexandria de Clement Alexandrinul. “Constituţiile Apostolice” o menţionează printre primele sărbători creştine. O altă scriere, “Testamentum Domini” (sec. IV) o aminteşte ca singura sărbătoare existentă, alături de Naşterea şi de Învierea Domnului. Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împăraţii Honorius şi Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creştini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan.
La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a Curţii.

Florin Dura

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *