Referendum constituţional în Egipt, un adevărat plebiscit pentru comandantul armatei

Filed under: Externe |

2

Aproximativ 53 de milioane de egipteni au început să voteze marţi şi se vor prezenta şi miercuri la urne, în cadrul unui referendum privind adoptarea unei noi Constituţii, un scrutin care pare să se transforme într-un adevărat plebiscit pentru comandantul armatei.

Generalul Abdel Fattah el-Sisi, vicepremier, ministru al Apărării, comandant-şef al armatei, cel mai puternic om din cea mai populată ţară a lumii arabe, a anunţat cu trei zile înaintea scrutinului că va candida în alegerile prezidenţiale prevăzute în 2014, dacă “poporul (i-)o cere” şi dacă armata, care l-a demis la începutul lui iulie pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi, îi susţine candidatura.

El-Sisi a făcut această declaraţie sâmbătă, după ce i-a îndemnat pe egipteni să se prezinte “masiv” la urne şi să voteze “da” pentru noua Constituţie. Aceasta a fost redactată de către o comisie ai cărei membri au fost nominalizaţi de către Guvernul interimar pe care generalul l-a creat pe 3 iulie, după ce a anunţat destituirea şi arestarea lui Morsi, primul preşedinte civil şi singurul ales vreodată în mod democratic în Egipt.

De atunci, susţinută de o largă majoritate a opiniei publice, puterea, condusă de facto de către armată, îi reprimă implacabil, inclusiv sângeros, pe susţinătorii lui Morsi, mişcarea islamistă Fraţii Musulmani, din care acesta provine.

Confreria a fost practic decimată în cursul unor manifestaţii organizate în ultimele luni, numeroşi membri şi lideri ai acesteia fiind încarceraţi. Însă ea îndeamnă la boicotarea referendumului, iar un număr redus dintre membrii mişcării continuă să protesteze zilnic în stradă. Peste 1.000 de manifestanţi au fost ucişi de la destituirea lui Morsi.

Atentatele s-au multiplicat, inclusiv la Cairo, fiind revendicate de către mişcări jihadiste aliate cu Al-Qaida, însă Guvernul acuză mişcarea Fraţii Musulmani că se află la originea atentatelor şi a decretat confreria “organizaţie teroristă”.

Scrutin atent supravegheat

În vederea asigurării securităţii scrutinului marţi şi miercuri, Guvernul interimar a anunţat mobilizarea a aproximativ 160.000 de militari şi 200.000 de poliţişti în întreaga ţară. Secţiile de votare au fost deschise la ora 9.00 (9.00, ora României).

Anumite organizaţii pentru apărarea drepturilor omului denunţă un scrutin organizat într-o atmosferă de frică şi reprimare a oricărei opoziţii, însă o foarte largă majoritate a populaţiei susţine noua putere şi este favorabilă generalului el-Sisi, ale cărui portrete au fost afişate în aproape toate magazinele de la Cairo.

Când a anunţat destituirea lui Morsi, pe 3 iulie, el a invocat milioane de manifestanţi care reclamau de trei zile plecarea de la putere a fostului preşedinte, pe care-l acuzau că vrea să islamizeze cu forţa societatea egipteană şi să ruineze o economie deja vlăguită.

Generalul el-Sisi a dat, imediat după aceea, un mandat unui guvern interimar să schimbe Constituţia şi să organizeze, în 2014, alegeri legislative şi prezidenţiale. Acestea din urmă urmează să aibă loc în aproximativ şase luni.

În opinia unor experţi, noua putere percepe acest referendum ca pe un prim mijloc de a obţine o cauţiune, la urne, pentru ceea ce criticii ei denunţă drept o “lovitură de stat”, cărora armata le transmite că populaţia s-a săturat de mişcarea Fraţii Musulmani, care a acapart puterea timp de un an.

“Au nevoie de un vot popular de încredere clar, care să-i permită generalului el-Sisi să candideze la prezidenţiale, dacă decide acest lucru”, apreciază Andrew Hammond, un expert de la European Council on Foreign Relations.

Referendumul este un “test” pentru “ordinea post-Morsi, care va permite totodată să se măsoare popularitatea lui el-Sisi”, subliniază Issandr El Amrani, directorului proiectului Africa de Nord de la International Crisis Group. “De altfel”, notează el, scrutinul de marţi şi miercuri “este prezentat în mod explicit în acest mod de către elita aflată la putere”.

Proiectul noii Constituţii nu mai conţine clauze adăugate în mandatul lui Morsi, consolidând obligaţiile religioase, dar modifică doar foarte puţin puterile instituţionale, şi anume ale preşedintelui. Însă le consolidează un pic pe cele deja extrem de puternice ale armatei.

După o revoltă populară, la începutul lui 2011, care l-a îndepărtat de la putere pe Hosni Mubarak, provenind la rândul său din armată, în urma unui regim autoritarist de 30 de ani, egiptenii au fost deja chemaţi să se pronunţe, în trei rânduri, asupra unor texte sau amendamente constituţionale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *