Membrii rețelei care a țepuit peste 100 de firme, cercetați în stare de libertate

Filed under: Actualitatea Salajeana |

Oficialii DIICOT Sălaj au depus contestație la Curtea de Apel Cluj

2

Magistraţii Tribunalului Sălaj au respins, vineri, 28 februarie, propunerea de arestare preventivă formulată de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Sălaj pe numele a doi bărbaţi, Nicolae O. şi Liviu B., acuzaţi de înşelăciune în convenţii şi constituire de grup infracţional organizat. Cei doi sunt suspectaţi că ar face parte dintr-o reţea infracţională care a ţepuit peste 100 de firme din întreaga ţară.
Tribunalul Sălaj a dispus luarea măsurii obligării inculpaţilor de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile, perioadă în care aceştia trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, ori de câte ori va fi chemat, să se prezinte la Poliţia Zalău, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat, să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea Tribunalului Sălaj, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme, să nu comunice cu coinculpaţii, cu ceilalţi învinuiţi şi făptuitori la dosar, să nu se apropie de persoanele vătămate, de membrii familiilor acestora, de martorii din dosar şi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect. În urma acestei decizii, oficialii DIICOT Sălaj au depus contestație la Curtea de Apel Cluj.
Grup infracțional bine organizat
Potrivit procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj, faptele s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, începând cu 2007 şi au avut loc în mod repetat, astfel încât au demonstrat existenţa unui grup infracţional structurat, în cadrul căruia fiecare membru avea rolul său bine determinat, primind în compensaţie o cotă parte din sumele de bani obţinute în urma desfăşurării activităţilor infracţionale.
Grupul infracţional avea o structură de tip piramidal, în cadrul căreia s-au detaşat ca lideri C.C.T., O.D., M.D., toți cu domiciliul în municipiul Zalău. „Gruparea s-a constituit şi acţionat pe mai multe paliere, aşa cum o să reiasă din aspectele expuse în continuare şi din modalitatea de participare la săvârşirea faptelor. O primă categorie erau cei care erau folosiţi de regulă în schimbul unor sume mici de bani sau altor favoruri pentru a deveni asociaţi şi/sau administratori într-o societate ce urma să fie folosită în săvârşirea faptelor de către o altă categorie din spatele lor. O a doua categorie erau cei din spatele unor asemenea societăţi care le foloseau în realitate fie în mod direct, fie prin interpuşi în activităţile de înşelăciune pe care urmau să le săvârşească. Desigur că această distincţie nu era una absolută, fiind situaţii în care persoanele aparţinând celor două categorii desfăşurau activităţi pe ambele paliere”, spun reprezentanții DIICOT.
Gruparea a funcţionat şi s-a dezvoltat şi datorită cererii de pe piaţa neagră a unor produse comerciale la preţ mult mai mic decât valoarea reală. În acest context s-au cristalizat în cadrul grupării şi alte categorii şi anume: „a depozitarilor produselor obţinute prin înşelăciune”, „a cumpărătorilor”, „a intermediarilor”, „a vânzătorilor” şi „a transportatorilor” bunurilor achiziţionate prin înşelăciune.
Fără aceste din urmă categorii şi, în special, a cumpărătorilor unor produse de orice natură noi la jumătate din preţul existent pe piaţă, această categorie de înşelăciuni nu ar fi ajuns la o atât de mare amploare. De cele mai multe ori, înşelăciunile se săvârşeau, aşa cum o să reiasă din starea de fapt expusă mai jos, „la cerere” sau pe bază de comandă. În circuitul de la cumpărător până la beneficiarul direct, în cele mai multe dintre cazuri, se întocmeau documente fictive. Acestea erau întocmite pe de o parte pentru a demonstra caracterul real al afacerilor societăţii folosite la înşelăciune şi buna credinţă a acesteia în raporturile cu vânzătorul, pentru a justifica că plata nu s-a făcut pentru că nici această societate nu ar fi primit preţul (astfel societatea care a înşelat vânzătorul emitea o factură către o altă societate din grupul de societăţi folosită în săvârşirea faptelor la preţul real sau chiar puţin mai mare, deşi în realitate era vândută la jumătate de preţ), iar pe de alta, pentru a crea aparenţa de cumpărător de bună credinţă a beneficiarului acestor bunuri (i se întocmea acestuia factură fiscală la valoarea reală sau chiar mai mare, deşi plătea doar jumătate din valoarea mărfii).
Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză inculpaţii au falimentat numeroşi comercianţi de bună-credinţă. Astfel în multe situaţii aceştia au luat diferite materiale în cantităţi mari de la mai multe depozite cu diferite profile de activitate, în specială construcţii şi le-au vândut la preţ de jumătate depozitelor care cumpărau de la dânşii şi care le vindeau fie pe piaţa neagră fie adăugând o sumă infimă, fapt ce ducea nu numai la falimentarea celui înşelat, aşa cum am arătat, ci şi la înlăturarea concurenţei şi prosperarea ilicită a acestor din urmă societăţi.
Activitatea de inducere în eroare constă în achiziţionarea de către membrii grupului a unor produse în cantităţi foarte mari (fier beton – cantităţi cuprinse între 10 – 20 de tone, ciment – cantităţi cuprinse între 10 – 15 tone, var, gresie, faianţă, adezive, plăci de polistiren, plăci de gard, plăci onduline, cărămidă, ţiglă Bramac, centrale termice, ţeavă de cupru, cabluri electrice, echipamente electrice, maşini de găurit, produse sanitare, moto-fierăstraie, motocositoare, anvelope, îngrăşăminte chimice, furaje, insecticide, calculatoare, laptopuri, sisteme tip DVD, camere video, boilere, cazane de apă caldă, hidrofoare, generatoare de curent, truse de scule, etc.) de la mai multe depozite cu diferite profile de activitate, în special construcţii, electrice, electrocasnice, de pe raza judeţelor Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureş, Braşov, Prahova, acestea fiind plătite cu diferite file CEC sau Bilete la Ordin fără a avea acoperirea necesară, după care aceştia le-au vândut la jumătate de preţ unor alţi membrii ai acestui grup ce deţineau diferite depozite aceştia la rândul lor vânzându-le pe piaţa neagră la un preţ de aprox. 50% din valoarea reală a acestor bunuri.
În data de 20 ianuarie 2014, sub coordonarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj şi Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj au efectuat un număr de 20 de percheziţii pe raza județelor Sălaj, Covasna, Maramureş, Satu Mare, la mai mulţi membrii ai grupului de crimă organizată în vederea documentării activităţii infracţionale desfăşurate de către aceştia.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare au fost ridicate de la locuinţele învinuiţilor facturi fiscale, documente contabile, mijloace de stocare a datelor informatice, diferite sume de bani în euro şi în lei (40.000 euro), ştampile ale unor societăţi comerciale folosite de învinuiţi pentru activitatea de inducere în eroare, înscrisuri, instrumente de plată.
După efectuarea percheziţiilor un număr de 30 persoane au fost conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Sălaj în vederea audierii acestora. Din materialul probatoriu administrat până în prezent prejudiciul cauzat prin activitatea membrilor grupului infracţional organizat este în sumă de aproximativ 600.000 euro, până în prezent fiind identificate un număr de aproximativ cincizeci de părţi vătămate, de pe raza judeţelor Sălaj, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureş, Braşov, Prahova.

Iulian Duma

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *