Tradiţia păstrată cu sfinţenie în Oaş

Filed under: Locale |

sezatoare1

Oşenii se străduiesc să-şi păstreze cât se poate de nealterate tradiţiile populare. Ediţia a zecea a şezătorii tradiţionale din Oaş, desfăşurată ieri în casa Floarei Finta, tezaur uman viu, manifestare organizată de Casa Orăşenească de Cultură Negreşti Oaş, are ca scop transmiterea acestor obiceiuri spre tânăra generaţie. La eveniment au fost prezenţi primarul oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca, directorul Casei Orăşeneşti de Cultură, Natalia Lazăr, interpreta de muzică populară oşenească Maria Tripon, “mătuşile” din Negreşti Oaş, printre care Floare Hotca, luminător al satului, precum şi tineri din toată Ţara Oaşului.

Perpetuarea tradiţiei, scopul şezătorii
Aşa după cum spunea directorul Casei Orăşeneşti de Cultură Negreşti Oaş, Natalia Lazăr, şezătoarea tradiţională din Oaş are ca scop nu numai păstrarea tradiţiilor populare dar şi transmiterea acestora spre tânăra generaţie. “Am ajuns la a zecea ediţie a acestei şezători şi ne bucurăm că mătuşa Floare Finta ne-a primit din nou, cu drag, în casa ei. Şezătoarea tradiţională din Oaş a fost organizată, precum se întâmpla în vechime, înainte de intrarea în Postul Paştelui, iar în acest an este legată şi de Dragobete, chiar dacă în Oaş nu este atestată această sărbătoare. Ne bucurăm că le avem alături pe mătuşile noastre care pot transmite celor mai tineri tradiţiile şi obiceiurile din perioada tinereţii lor”, a precizat Natalia Lazăr.

Şi primarul oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca, prezentă la şezătoare în frumoasele straie oşeneşti, a apreciat organizarea acestei manifestări. “Ne bucurăm că reuşim să păstrăm tradiţiile noastre populare, iar astfel de manifestări tocmai această menire o au. Ne bucură şi faptul că tinerii sunt receptivi la astfel de manifestări şi avem convingerea că vor duce pe mai departe aceste tradiţii”, a declarat primarul Aurelia Fedorca.

Cunoscuta interpretă de muzică oşenească Maria Tripon consideră că organizarea şezătorii, aşa cum se întâmpla în vechime, este un lucru bun, ocazie cu care cei mai tineri pot vedea cum socializau oamenii în trecut.

sezatoare2

Şezătoarea, locul în care se cunoşteau tinerii
Aşa după cum ne povesteau “mătuşile”, în vremea când erau tinere, şezătorile reprezentau una dintre oportunităţile prin care fetele se cunoşteau cu feciorii. “Fetele şi feciorii veneau la şezători pentru a se cunoaşte. Aici se făceau legături între ei, iar imediat după Paşte se făceau nunţile. Marea majoritate a celor care s-au căsătorit când eram noi fete s-au cunoscut sau au format legături în aceste şezători”, ne-a spus tezaurul uman viu din Oaş, Floare Finta.

De asemenea, în şezători de acest gen, feciorii “furau” primele săruturi fetelor. “Fetele erau primele care veneau la şezătoare, după care veneau şi feciorii. La plecare, fetele îi conduceau pe feciori afară şi aici se furau primele săruturi. La scurt timp după aceea, imediat după Paşte, făceau nunta”, ne-a spus şi “mătuşa” Floare Hotca.

În afară de faptul că se cunoşteau, fetele învăţau în aceste şezători şi lucrul femeilor în casă printre care torsul, scărmânatul, ţesutul, depănatul şi altele. Şi tinerele care au participat ieri la şezătoarea tradiţională din Oaş au învăţat, de la femeile mai în vârstă, aceste îndeletniciri, deşi multe dintre ele au afirmat că nu au văzut niciodată cum se ţese la un război de ţesut.

De la şezătoare nu au lipsit nici ţâpuriturile, tropotiturile şi, bineînţeles, vestitele boace din Oaş. În viitorul apropiat, Casa Orăşenească de Cultură Negreşti Oaş intenţionează să organizeze şi o clacă pentru cei tineri.

Florin Dura

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *