De-a lungul carierei sale politice, şi mai cu seamă pe parcursul celor două mandate prezidenţiale, Traian Băsescu s-a făcut remarcat prin tenacitatea îndârjită de a-şi duce până la capăt obiectivele şi opiniile, încăpăţânându-se să la impună, indiferent de natura şi consecinţele lor. Se pare totuşi că pe măsură ce numărătoarea inversă a şederii sale la Palatul Cotroceni se apropie de sfârşit, orgoliul său pierde din vigoare.
Unul dintre argumentele în acest sens este acela că a decis recent să nu mai insiste pe ideea proiectului decretat de el însuşi unul “naţional” al unirii României cu Republica Moldova. Dar pentru că năravul din fire nu are lecuire, Traian Băsescu face dovada orgoliului său nemăsurat făcând eforturi să pună motivele răsucirii sale pe seama altora. Altfel spus, în condiţiile în care politicienii de la Chişinău nu agreează proiectul unirii cu România, Traian Băsescu a anunţat că nu va mai insista asupra acestui demers, supărat şi convins că are câştig de cauză slugărnicia liderilor din Republica Moldova faţă de cei din Federaţia Rusă, cărora le menajează sensibilităţile.
Pe un ton acuzator, preşedintele lansează constatarea conform căreia în Republica Moldova există o majoritate proeuropeană la limită. În acelaşi timp, opoziţia depăşeşte 42% şi este în favoarea integrării în comunitatea Euroasiatică. Deci nu se poate afirma că parcursul către Uniunea Europeană este garantat. Iar consecinţele sunt imprevizibile. Dar, reacţionând cu încredere ridicolă în puterile şi importanţa sa, Traian Băsescu ameninţă: “Nu-i voi ierta vreodată pe cei care vor asista cum Republica Moldova intră în scenariu de tip Crimeea, Osetia de Sud sau Abhazia”.
Apoi, parcă revenit brusc cu picioarele pe pământ, a continuat insistând pe faptul că România nu va interveni militar în cazul în care Rusia o va face în Republica Moldova. La fel, voit linguşitor, deşi a criticat poziţia agresivă a Federaţiei Ruse, l-a lăudat pe politicianul Vladimir Putin pentru că a reuşit să-i facă pe ruşi să viseze din nou la puterea pe care Federaţia Rusă a avut-o. Băsescu l-a caracterizat pe Putin drept un “om puternic”, hotărât să acţioneze pentru restabilirea frontierelor fostei Uniuni Sovietice, într-un format de asociere sau altul.
În sfârşit, năduful prezidenţial nu l-a ocolit pe Victor Ponta. Premierul a fost acuzat de poziţie dubioasă în privinţa “alianţei” sale cu Iurie Leancă, omologul său din Republica Moldova. Aşadar, Traian Băsescu a dat de ştire că a renunţat să insiste pentru proiectul unirii cu Republica Moldova. N-a făcut-o însă pentru că orgoliul său a pierdut din vigoare, aşa cum s-ar fi putut crede. Dovadă este modul în care, pentru decizia de a renunţa, a recurs la soluţia de a arăta acuzator cu degetul spre alţii. Cu răutate, dar şi strategic, după caz.
Voicu D. Rusu