Mihai Stoica, condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare în dosarul transferurilor, a cerut luni rejudecarea şi aplicarea legii penale mai favorabile în cazul său, dar instanţa Tribunalului Bucureşti a stabilit că solicitarea poate fi judecată ca o contestaţie în anulare.
Magistratul de la Tribunalul Bucureşti care a judecat cererea formulată de avocatul lui Mihai Stoica a decis să schimbe încadrarea juridică a cererii de aplicare a legii mai favorabile, susţinând că aceasta întruneşte toate condiţiile unei contestaţii în anulare.
După reîncadrarea cererii, instanţa a rămas în pronunţare în ce priveşte competenţa judecării cauzei, urmând să stabilească dacă fi analizată de Tribunalul Bucureşti sau de Curtea de Apel.
Avocata lui Mihai Stoica a spus în faţa instanţei că există dovezi care arată că faptele de care a fost acuzat Mihai Stoica s-au prescris.
În timpul judecării cauzei, Mihai Stoica a stat în boxa acuzaţilor şi nu a făcut nicio declaraţie, el spunând doar că susţine în totalitate pledoaria avocatei sale.
În sala de judecată a fost prezentă şi fiica lui Mihai Stoica. Aceasta a ieşit din sală vizibil afectată de situaţia în care se află tatăl său.
Mihai Stoica a formulat şi o contestaţie în anulare, care urmează să se judece în 21 martie, la Curtea de Apel Bucureşti.
În cazul contestaţiei în anulare, avocaţii lui Mihai Stoica susţin că în sentinţa din dosarul transferurilor de jucători a fost încălcată egalitatea de tratament din Constituţie, pentru că trei dintre cei opt inculpaţi au fost condamnaţi în baza vechiului Cod penal, iar ceilalţi conform noului cod.
“Instanţa de rejudecare a condamnat în mod nelegal şi cu încălcarea flagrantă a principiului legii penale mai favorabile pe inculpatul Mihai Stoica (…) în ciuda faptului că legea în vigoare prevedea limite de pedeapsă vădit inferioare”, arată apărătorii în contestaţia în anulare depusă la Curtea de Apel Bucureşti.
Totodată, potrivit cererii, în cazul lui Mihai Stoica infracţiunile s-au prescris atât în ceea ce priveşte faptele de înşelăciune, cât şi cele de spălare de bani.
Şi avocatul lui Cristian Borcea a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie în anulare în cazul condamnării la şase ani şi patru luni de închisoare primite în dosarul transferurilor de jucători. Contestaţia lui Cristian Borcea a fost înregistrată în 12 martie şi va fi judecată în 28 martie.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 4 martie, pe managerul general al FC Steaua Mihai Stoica la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare şi pe fostul acţionar al FC Dinamo Cristian Borcea la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor de jucători.
În acelaşi dosar, instanţa i-a condamnat pe fostul acţionarul majoritar al FC Rapid George Copos la trei ani şi opt luni de închisoare, pe fostul impresar Ioan Becali la şase ani şi patru luni, pe impresarul Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni, pe fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal, la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova Gigi Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.
Mihai Stoica, George Copos şi Gheorghe Popescu sunt încarceraţi la Penitenciarul Rahova, Jean Pădureanu este la Spitalul Penitenciarului Jilava, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali sunt la Penitenciarul Poarta Albă, iar Gigi Neţoiu, la Penitenciarul Craiova.
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere.
