Sătmărenii se pregătesc de grădinărit

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

piata

Timpul frumos din ultima perioadă i-a determinat pe sătmărenii harnici să înceapă să-şi pună în grădini seminţe pentru legumele pe care le vor consuma în acest an. Şi pomii fructiferi sunt la mare căutare. Merii, perii, caişii sau cireşii se mai pot cultiva până în aprilie cu recomandările de la pomicultori. În judeţul nostru sunt sute de pomicultori şi peste 7.000 de hectare de livadă.

Ofertă bogată pentru grădinărit
Oferta din pieţe este foarte bogată iar preţurile sunt considerate de sătmăreni ca fiind acceptabile. Astfel, cei care doresc să-şi cumpere puieţi de pomi fructiferi o pot face la preţul de 15 lei bucata, în timp ce butucul de viţă de vie costă 10 lei, iar de trandafir 6-7 lei bucata. De asemenea, tot din pieţe se pot cumpăra puieţi de arbuşti fructiferi la 10 lei bucata, iar plicurile de seminţe pentru flori au preţuri oscilând între 7 şi 10 lei.

În ceea ce priveşte seminţele pentru zarzavaturi, preţurile sunt diferite. Plicurile cu seminţe aşa-zise ungureşti au preţul de 1,5 lei bucata, în timp ce pentru plicurile cu seminţe “Agrosem” comercianţii pretind doi lei pentru fiecare bucată. Tot din pieţe se mai poate cumpăra arpagic, la preţuri oscilând între 8 şi 10 lei litrul, precum şi cartofi de sămânţă, la preţul de 15 lei/50 de bucăţi. Timpul este prea înaintat pentru răsaduri, astfel că acestea nu pot fi găsite, cel puţin deocamdată în pieţe.

Alternativă mai ieftină
Dacă sunt nemulţumiţi de preţurile din pieţe, sătmărenii au alternative mai ieftine. Între Satu Mare şi Lazuri, un producător de pomi fructiferi îşi vinde produsele ca pâinea caldă. De şapte ani se ocupă de pomicultură, dar înainte a lucrat zece ani într-o pepinieră din Italia. Ioan Ciorba şi soţia sa îşi consiliază fiecare client, astfel încât ceea ce cultivă să se şi prindă şi să aibă şi rod cât mai repede.

La producător preţurile sunt mai mici decât în pieţe sau magazine. Un pom fructifer costă, spre exemplu, 13 lei. Iar de vânzări nu se plânge pomicultorul. Doar ieri, pe parcursul unei jumătăţi de oră, acesta a vândut peste 100 de puieţi de pomi fructiferi.

Comercianţii, mulţumiţi de vânzări
Comercianţii din pieţele sătmărene sunt mulţumiţi de volumul vânzărilor. Ei spun că acestea au crescut substanţial în ultimele zile. “Până acum lumea nu s-a prea înghesuit. De câteva zile, însă, vânzările sunt din ce în ce mai mari. Puieţii, plicurile de seminţe şi cartofii de sămânţă sunt cele mai cerute. Azi (n.r. – ieri), pe lângă faptul că este o zi foarte frumoasă, este şi vineri, astfel că mulţi sătmăreni care au grădini se pregătesc pentru ziua de sâmbătă. Probabil că mulţi vor profita de ziua liberă şi îşi vor petrece timpul muncind în grădină”, ne-a declarat una dintre vânzătoarele din Piaţa Mare.

Dacă comercianţii sunt mulţumiţi de vânzări, cumpărătorii sunt mulţumiţi de preţuri pe care le consideră acceptabile. “Preţurile sunt la nivelul anului trecut şi le consider acceptabile. Tind însă să cred că dacă le cresc vânzările, în această perioadă este posibil ca vânzătorii să mărească şi preţurile. Însă cele de acum sunt bune”, ne-a spus un sătmărean care-şi cumpăra ieri seminţe şi puieţi din Piaţa Mare.
Un alt sătmărean a afirmat că doreşte să-şi planteze nişte pomi fructiferi în grădină şi se află în căutare de puieţi. “Nu mă aşteptam să găsesc o ofertă atât de bogată la puieţi. Preţurile sunt bune, astfel că o să cumpăr mai mulţi puieţi decât mi-am programat iniţial”, ne-a spus bărbatul.

Peste 7.000 de hectare de livadă în judeţ
Aproape 30 de persoane care deţin suprafeţe mari cu pomi sunt înregistraţi la Direcţia Agricolă din Satu Mare, însă numărul micilor producători de pomicultură este de ordinul sutelor. În judeţ sunt peste 7.300 de hectare cu pomi fructiferi. Cel puţin jumătate din suprafaţa menţionată este în declin sau cu potenţial de rodire foarte mic. Mărul şi prunul au ponderea cea mai mare în privinţa pomilor existenţi în judeţ. Cât priveşte zmeurul, acesta este plantat pe suprafeţe mici, în evidenţele Direcţiei Agricole fiind aproximativ 4 hectare la Micula şi Agriş.

În schimb, afinele sunt plantate pe suprafeţe tot mai mari. La Giurtelecu Hododului 7 hectare, la Ghilvaci 10 hectare, la Medieş Râturi 5,9 hectare, plantaţii pe fonduri europene, iar la Urziceni Pădure este înregistrată o suprafaţă de circa 13 hectare cu afine. Suprafeţele cultivate cu căpşuni depăşesc 1.300 de hectare şi se întind în zona Halmeu-Turţ.

Florin Dura

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *