Un nou călugăr a depus voturile monahale la Mănăstirea Scărişoara Nouă

Filed under: Locale |

monah

Într-o lume în care banii par să fie preocuparea principală este greu de crezut că cineva ar renunţa voluntar la orice formă de câştig şi s-ar dedica exclusiv Bisericii. Cu atât mai remarcabil este faptul că, luni seară, comunitatea monahală de la Mănăstirea Scărişoara Nouă s-a mai îmbogăţit cu un nou membru. Biserica mănăstirii s-a umplut de credincioşi care au venit să asiste la ritualul tradiţional ortodox, denumit “tundere în monahism”, în urma căruia este primit un nou membru în rândul călugărilor. Slujba a fost susţinută de către un sobor de preoţi, în frunte cu arhimandritul Timotei Bel, stareţ al Mănăstirii Scărişoara Nouă şi exarh al mănăstirilor din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului. În cadrul ceremonialului, poate cel mai semnificativ moment din punct de vedere simbolic este tunderea părului, care presupune renunţarea la voinţa proprie, dar şi primirea hainelor şi a însemnelor monahale. Călugăria este adesea comparată cu un nou Botez. În acest sens, noul monah de la Scărişoara Nouă a primit numele de Paisie, care a fost ales dintre alte două nume: Atanasie şi Agapie. Asta înseamnă că monahul a urcat o treaptă intermediară între frate de mănăstire şi călugăr. Exarhul mănăstirilor din Satu Mare şi Maramureş a vorbit noului monah, dar şi celor care au asistat la liturghie, despre importanţa credinţei. Călugărul a fost îndemnat să se roage pentru toţi cei prezenţi. Potrivit rânduielii ortodoxe, monahii jură ascultare, feciorie şi sărăcie pentru a se putea dedica complet lui Dumnezeu.

Mănăstirea Scărişoara Nouă a luat fiinţă prin grija Prea Sfinţitului Iustinian Chira – Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi este o mănăstire de călugări cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind considerată cel mai vestic aşezământ monahal, situată într-un peisaj minunat. La origine clădirea este un paraclis, ce a fost construit de sătenii locali – moţi care au ajuns pe aceste meleaguri în anul 1924, care în anul 1940, după Dictatul de la Viena (30 august 1940) au fost alungaţi, însă au revenit cu demnitate şi plini de speranţe pe aceste meleaguri cu ajutorul sătenilor din localităţile învecinate. Actualmente, mănăstirea din Scărişoara Nouă cuprinde biserica în stil bizantin, chilii, anexe gospodăreşti, turnul-clopotniţă şi chilii pentru pelerini. Biserica a fost construită între anii 1991-2000 şi sfinţită pe 24 iunie 2000, cu ocazia sărbătorii hramului, de către Preasfinţitul Iustinian al Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Sofronie, episcop român ortodox din Ungaria şi Preasfinţitul Iustin, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului.
Silvia Spanciu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *