Un sătmărean s-a făcut stăpân pe domeniul public

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale,Top News |

expro

Haosul cadastral face ravagii în judeţul Satu Mare. Pentru că fostul regim comunist din România nu opera înscrieri în Cartea Funciară a unor terenuri expropriate, s-a ajuns în situaţia în care foştii proprietari – expropriaţi legal – au ajuns să revendice terenurile în cauză, cu toate că între timp pe aceste suprafeţe au apărut lucrări de utilitate publică. Este şi cazul unui teren situat pe strada Oltului, nr. 11, din municipiul Satu Mare, unde sătmăreanul Szeremi Nicolae Dănuţ – moştenitor al fostului proprietar expropriat legal prin compensare materială – a purces la îngrădirea unui drum cât se poate de public, pe sub care trec reţelele de utilitate publică.

Cum a început totul

Prin Decretul de expropriere nr. 347/1986, statul român a decis să îi despăgubească pe mai mulţi sătmăreni domiciliaţi pe strada Oltului, oferindu-le sume cuprinse între 24.000 de lei şi 26.000 de lei, cu intenţia de a construi mai multe imobile de locuit şi obiective de utilitate publică. Zis şi făcut, statul român a realizat, prin instituţiile abilitate, mai multe imobile de locuit, cu drumurile, trotuarele şi reţelele de utilităţi publice de rigoare. Potrivit uzanţelor legale instituite, statul român nu şi-a întabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară. Ce-i drept, nici nu avea această obligativitate potrivit articolului 26 din Decretul Lege nr. 115 pentru dobândirea dreptului de proprietate. Doar că, peste ani şi ani, acest decret aflat încă în vigoare a generat un veritabil haos, permiţându-le foştilor proprietari expropriaţi legal să revină pe parcurs cu pretenţii asupra terenurilor pentru care, culmea, au fost despăgubiţi. Cum a fost posibil?! Pentru că statul român nu a cerut anularea documentelor de proprietate ale persoanelor expropriate. După căderea regimului comunist, foştii proprietari expropriaţi şi-au scos de la naftalină documentele şi au revendicat terenurile. Atenţie, însă! Folosindu-se din plin de lipsa de interes sau competenţă a unor funcţionari publici, majoritatea proprietarilor expropriaţi şi-au reintrat în drepturi! Iar de aici au început să curgă sute de situaţii de acest gen, în care statul român, adică noi toţi, am pierdut clădiri şi suprafeţe importante de teren.

Caz concret

După scenariul enunţat mai sus, beneficiind de o autorizaţie de împrejmuire emisă de Primăria Satu Mare în luna decembrie a anului trecut, sătmăreanul Szeremi Nicolae Dănuţ a purces la îngrădirea unui drum public care asigură accesul la blocurile din zonă, cu tot cu reţelele de utilităţi aflate sub el. Mai mult, sătmăreanul deţine şi avizele necesare din partea instituţiilor abilitate, cu toate că în cazul producerii unui incendiu sau al unei deflagraţii pompierii nu pot avea acces la imobilele în cauză. Sătmăreanul Szeremi Nicolae Dănuţ a refuzat dialogul cu reprezentanţii mass media, susţinându-şi, totuşi, dreptul de proprietate în faţa unei comisii formate la nivelul Primăriei Satu Mare, formate cu ocazia plângerilor repetate formulate de către locatarii imobilelor situate pe strada Traian Vuia.

Judecătorii dau câştig de cauză statului român

De-a lungul anilor, judecătorii de la nivelul Judecătoriei şi Tribunalului Satu Mare, respectiv a Curţii de Apel Oradea, au recunoscut în astfel de cauze dreptul de proprietate a statului român, rezultat în urma deciziilor de expropriere, chiar dacă acestea nu sunt înscrise în Cartea Funciară, potrivit articolului 26 din Decretul Lege nr. 115. “Exproprierea este o cauză pentru dobândirea drepturilor reale, CHIAR FĂRĂ ÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ, cum este cazul în situaţia de faţă, terenul din litigiu fiind expropriat în baza Decretului 347/1986. În hotărârile judecătoreşti pronunţare se menţionează în mod expres decretul de expropriere, iar în baza decretului de expropriere dreptul de proprietate dobândit de statul român, FĂRĂ ÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ”, se arată într-o decizie susţinută atât de Judecătoria şi Tribunalul Satu Mare, cât şi de Curtea de Apel Oradea.

Mai mult, instanţele de judecată arată că: “Deşi reclamanţii susţin că sunt proprietarii terenului înscris în Cartea Funciară, în realitate aceştia nu sunt proprietari ai acestui bun deoarece terenul în cauză a fost expropriat de către statul român, prin Decretul nr. 347 din 30.10.1986”. Iar acum vine partea care a fost omisă intenţionat sau nu la toate nivelurile de mai multe instituţii sau servicii ale statului român: “Înscrierile ulterioare făcute de aceştia (se face referire la foştii proprietari expropriaţi, care şi-au scos de la naftalină anumite documente, n.red.) după anul 1990 NU SUNT LEGALE deoarece nu au fost efectuate în contradictoriu cu titularul de drept asupra imobilului. Dreptul de proprietate dobândit de statul român pentru imobilul din litigiu ERA OPOZABIL ŞI PRIN NEÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ, aşa cum prevedeau dispoziţiile articolului 26 din DL 115/1938 şi cum prevăd în prezent dispoziţiile articolului 26 din Legea nr. 7/1996.”

Funcţionarii refuză proprietatea statului român?!

Cu toate că anumiţi funcţionari din cadrul Primăriei Satu Mare au emis autorizaţia de împrejmuire a unui drum public, cu tot cu reţelele de utilitate publică, aceştia nu au ţinut cont în acest caz concret de hotărârile judecătoreşti. Culmea ironiei, Primăria Satu Mare s-a luptat intens în speţe cât se poate de similare, tot cu terenuri expropriate în baza Decretului 347/1986, şi a obţinut câştig de cauză în instanţele de judecată, salvând la un moment dat chiar terenul pe care este ridicat sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Satu Mare.

Viceprimarul Radu Roca a dispus verificări

Pentru a face lumină în acest caz la solicitările reporterilor Gazetei de Nord-Vest, viceprimarul municipiului Satu Mare, Radu Roca, a dispus verificări în acest sens. Astfel, s-a făcut o comisie formată din şeful Poliţiei Locale, Ioan Precup, şeful Biroului Urbanism şi Dezvoltare Urbană, Veronica Pop, şeful Serviciului juridic, Mihaela Racolţa, şi arhitectul şef al municipiului Satu Mare, Alexandra Başa. Cel mai mare pericol îl reprezintă crearea unui precedent, în urma căruia şi alţi sătmăreni vor solicita îngrădirea altor suprafeţe, fie ele drumuri publice sau cu o altă destinaţie publică.

Ciprian Bâtea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *