Album de colecţie, document pentru generaţiile viitoare

Filed under: Locale |

patru

Un CD de excepţie ce conţine o compilaţie de 17 ţâpurituri din zona Oaşului, înregistrate life pe parcursul a 45 de ani, a fost lansat miercuri la Galeria de artă “Dr. Mihai Pop” din cadrul Muzeului Ţării Oaşului din Negreşti Oaş. Intitulat “Glasuri şi cetere din Oaş”, albumul a fost produs de Fundaţia “Al. Tzigara Samurcaş” din Bucureşti. Înregistrările au fost realizate în satele Ţării Oaşului între anii 1969 – 2013 de către o echipă de reputaţi etnomuzicologi formată din Jacques Bouët, pe atunci conferenţiar de limbă şi civilizaţie română la Universitatea “Paul Valéry” din Montpellier, Bernard Lortat-Jacob, atunci director de cercetare la Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Paris, şi Speranţa Rădulescu, etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului din Bucureşti.

O încununare a 45 de ani de cercetare
La eveniment au fost prezenţi etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, directorul Muzeului Ţării Oaşului, Remus Vârnav, primari din comunele învecinate, consilieri locali negreşteni, ceteraşi şi interpreţi de muzică oşenească, iubitori ai acestui stil muzical. În deschidere, Remus Vârnav a afirmat că lansarea acestui CD, însoţit şi de o broşură îndrumătoare, este ultima etapă de valorificare a unor cercetări şi înregistrări realizate în satele Ţării Oaşului între anii 1969 – 2013 de către o echipă de reputaţi etnomuzicologi. “În urmă cu opt ani, tot în această sală, a fost lansată varianta în limba română a cărţii “Din răsputeri. Glasuri şi cetere din Ţara Oaşului”, realizată de Speranţa Rădulescu, a apărut în 2006 la Editura Institutului Cultural Român din Bucureşti, după ce în 2002 a apărut varianta în limba franceză. CD-ul lansat azi este o încununare a muncii derulate în satele Oaşului, de-a lungul deceniilor, de către Speranţa Rădulescu, Jacques Bouet, alături de alţi cercetători ai folclorului românesc autentic. În luna mai, a anului 1969, Jacques Bouet trecea prin Certeze, pe drumul de întoarcere din Maramureş. La ciuperca din localitate a auzit acorduri muzicale care până atunci îi erau necunoscute. A fost surprins să afle că nu se mai găsea în Maramureş, ci în Ţara Oașului, o zonă cu o particularitate muzicală care, din acel moment, i-a captat interesul pentru următoarele decenii”, a rostit în discursul său, Remus Vârnav.

Gheorghe „Goreu”, Vasile Frăţilă „Toderel”, Florin Mihăilă „a Turţanului” sau Vasile Batin „Tompoşel” sunt doar câţiva dintre artizanii cântecului oşenesc de ceteră, ale căror interpretări vor dăinui peste ani datorită acestui CD.

Înregistrări life, din timpul unor evenimente
În continuare, Speranţa Rădulescu a afirmat că, alături de cercetărorii francezi, a venit în Oaş pentru a înţelege muzica de aici. “Eu am venit în Oaş în special pentru a înţelege muzica de aici, nu neapărat pentru a o înregistra. Am dorit să înţeleg modul în care muzica se leagă de dans şi cum acestea două reflectă societatea oşenească şi modul de a privi viaţa al acestor oameni. Realizarea acestui CD nu a fost o muncă uşoară. El cuprinde cântece adunate de-a lungul a 45 de ani, cântece care au trebuit armonizate, multe dintre ele reconstituite. Este totuşi un efort care nu numai că merita făcut, ci era absolut necesar”, a mai spus etnomuzicologul. Aceasta a mai adăugat că înregistrările au fost făcute life, în timpul unor evenimente, şi nu în studio.

Totodată, au fost prezentate şi o serie de fotografii făcute în timpul înregistrărilor cu ceteraşii şi vocile de atunci din zona Oaşului. Evenimentul s-a încheiat cu un adevărat regal susţinut de mai mulţi ceteraşi din zonă.

Florin Dura

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *