Ponta: Nu vom fi niciodată de acord cu autonomia pe criterii etnice. Harghita şi Covasna primesc mai mult din buget decât dau

Filed under: Politic |

2

România nu va accepta niciodată autonomie pe criterii etnice, a declarat liderul PSD, premierul Victor Ponta, adăugând că judeţele Harghita şi Covasna primesc mai mult de la bugetul central decât contribuie şi sunt dependente de reîmpărţirea banilor, Bucureştiul contribuind cu aproape 20% la buget.

“Există un singur angajament foarte ferm pe care l-am avut dintotdeauna şi îl avem şi acum, când suntem aliaţi cu cei de la UDMR, şi anume că nu vom fi niciodată de acord cu autonomia pe criterii etnice. Autonomie înseamnă dezvoltarea structurilor locale pe criterii economice, sociale, culturale, niciodată pe criterii etnice. Din punctul ăsta de vedere, subiectul pentru noi este închis. Pe de altă parte, ştiu foarte bine că UDMR sau toate mişcările minorităţii maghiare au susţinut şi susţin o idee de autonomie care nu este funcţională nici în alte ţări”, a spus Ponta la Antena 3, întrebat dacă se va renunţa la alianţa cu UDMR în urma declaraţiilor pe această temă ale oficialilor din Uniune.

El a susţinut că menţinerea unei relaţii de colaborare cu UDMR este o soluţie mult mai bună decât a-i radicaliza pe membrii Uniunii şi a-i face să se simtă cu adevărat persecutaţi.

În privinţa declaraţiilor liderilor UDMR pe tema autonomie, Ponta a apreciat că acestea erau “mai mult de campanie”.

El a adăugat că judeţele Harghita şi Covasna primesc mai mult de la bugetul central decât contribuie, ca şi majoritatea altor judeţe, Bucureştiul fiind în schimb cel care contribuie cu aproape 20% la bugetul naţional, alături de centre economice puternice, precum Iaşi, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, celelalte judeţe, mai ales cele mici, precum Harghita şi Covasna, fiind dependente practic de o reîmpărţire a veniturilor publice.

“Asta este o realitate pe care o ştiu foarte bine liderii politici”,a conchis Ponta.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul României, a spus, cu ocazia lansării candidaţilor Uniunii în campania pentru alegerile europarlamentare, că Tirolul de Sud şi Catalonia trebuie “aduse în Ardeal”, îndemnând, totodată, maghiarii să meargă la vot, altfel locul europarlamentarilor maghiari va fi luat de români.

“Interesul comun este să trimitem cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European, interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. UDMR se bazează pe comunitatea maghiară şi maghiarii trebuie să ne ajute. Candidaţii noştri nu pot ajunge în PE fără ajutorul lor. Dacă noi nu vom ajunge acolo, locul nostru va fi luat de parlamentarii români. Este vorba despre viitorul nostru”, a declarat sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia lansării candidaţilor UDMR în campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Lansarea oficială a campaniei electorale a UDMR pentru alegerile europarlamentare, desfăşurată, sâmbătă, la Sala Sporturilor din Odorheiu Secuiesc, a început cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuiesc şi s-a încheiat cu inmul campaniei, “Hai lalea, lalea”.

La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, afirmă că autonomia teritorială apare în programul Uniunii încă din 1993 şi nu vede “care e problema” dacă se vine cu un nou proiect de lege pe acest subiect, în condiţiile în care altele două, similare, au fost respins “cu mare succes” de Parlament.

Borbely a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii Uniunii vor promova un nou proiect legislativ pe tema autonomiei, “conform tuturor preceptelor democratice”.

“Dacă luaţi programul UDMR din 1993 apare acest lucru: autonomie teritorială. Vai, cum ne-am speriat! Imediat ne speriem. Există o majoritate în Parlament. Noi nu avem majoritatea în Parlament, avem 6-7 la sută, deci depinde de majoritatea de 44 la sută dacă e de acord cu orice fel de propunere – şi de autonomie, şi de altele. (…) Vom veni cu un nou proiect de lege, că suntem mai încăpăţânaţi, nu ştiu când, pe care îl vom înaintea conform tuturor preceptelor democratice şi îl vom discuta şi cu majoritatea românească. Deci, despre asta e vorba”, a spus Borbely.

Acesta a amintit că în Parlamentul României au mai fost depuse până acum două propuneri de legi privind autonomia teritorială, care “cu mare succes au fost respinse” de acest for legislativ, subliniind că nu înţelege “care e problema” dacă UDMR va veni cu un nou proiect de lege pe acest subiect.

Întrebat despre faptul că luna trecută Curtea Constituţională a anunţat că între propunerile neconstituţionale din proiectul de revizuire a Constituţiei se regăsesc şi cele privind înfiinţarea de subdiviziuni administrative şi de organe paralele cu ale statului, Borbely a apreciat că CCR şi-a depăşit atribuţiile. El a adăugat că reprezentaţii UDMR nu renunţă aşa uşor la cerinţele lor şi că, într-un stat democratic, pot avea “măcar un punct de vedere şi o propunere legislativă”.

“Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile în legătură cu analiza noii Constituţii. Nu intru în detalii, de ce spun acest lucru. Zilele acestea a apărut motivarea şi în motivare e interpretabil ce spune acolo. Puneţi lângă decizia CCR şi opinia Comisiei de la Veneţia şi o să vedeţi că e mult mai nuanţată treaba. Eu cred că niciodată nu sunt lucruri care nu se pot schimba, în bine, zic, chiar dacă avem o decizie a Curţii. Noi suntem încăpăţânaţi din acest punct de vedere. Credeţi că noi renunţăm aşa de uşor la cerinţele noastre? Le vom relua şi le vom discuta, evident, respectând decizia Curţii. Eu nu pun sub semnul întrebării decizia Curţii, dar, slavă Domnului, într-un stat democratic măcar un punct de vedere putem avea. Un punct de vedere şi o propunere legislativă putem avea”, a arătat Borbely.

Curtea Constituţională anunţa, în 16 februarie, că a constatat mai multe cazuri când se încalcă limitele revizuirii actului fundamental. CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituţionalitatea completării Articolului 3 din Constituţie cu un nou alineat, “referitor la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”.

Totodată, CCR a constatat, cu majoritate de voturi, neconstituţionalitatea completării Constituţiei cu noi prevederi, privitoare la “instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive” şi la “utilizarea simbolurilor proprii ale minorităţilor naţionale”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *