Nu mai puţin de 28 de sătmăreni care locuiesc pe strada Traian Vuia, în blocurile C27 şi C28, cer disperaţi ajutorul prefectului Eugeniu Avram. Oamenii s-au plâns de faptul că un vecin a împrejmuit în mod dubios ditamai o alee betonată, îngrădindu-le accesul la parcare şi la garaje. Oamenii mai susţin, prin acte, că actualul proprietar ar deţine suprafaţa în cauză în mod abuziv, invocând faptul că tatăl acestuia ar fi fost despăgubit în anul 1986 de către statul român cu suma de 24.000 de lei, terenul intrând la acea dată în proprietatea extratabulară a statului român. Cei 28 de locatari cer statului român să îşi apere proprietatea şi să se dispună îndepărtarea gardului şi a porţii care le îngrădeşte accesul la parcare şi la garaje. Prefectul Eugeniu Avram le-a garantat oamenilor că instituţia pe care o reprezintă va face lumină în acest caz, urmând să se dispună măsurile legale care se impun.
Locatarii susţin că statul este păgubit
Cei 28 de locatari, prin vocea reprezentantului asociaţiei de proprietari, Ioan Chereji, susţin că prin Decretul de expropriere nr. 347/1986, statul român a decis să îi despăgubească pe mai mulţi sătmăreni domiciliaţi pe strada Oltului, oferindu-le sume cuprinse între 24.000 de lei şi 26.000 de lei, cu intenţia de a construi mai multe imobile de locuit şi obiective de utilitate publică. Statul român a realizat, prin instituţiile abilitate, mai multe imobile de locuit, cu drumurile, trotuarele şi reţelele de utilităţi publice de rigoare. Potrivit uzanţelor legale instituite, statul român nu şi-a întabulat dreptul de proprietate în Cartea Funciară. “Ce-i drept, nici nu avea această obligativitate potrivit articolului 26 din Decretul Lege nr. 115 din 1938 pentru dobândirea dreptului de proprietate, lege care se află în vigoare şi în prezent”, a precizat Ioan Chereji.
Locatarii de pe strada Traian Vuia susţin că vecinul lor Szeremi Nicolae a beneficat de o autorizaţie de împrejmuire emisă în luna decembrie a anului trecut, iar sătmăreanul Szeremi Nicolae Dănuţ a purces la îngrădirea unui drum public care asigură accesul la blocurile din zonă, cu tot cu reţelele de utilităţi aflate sub el. Mai mult, sătmăreanul deţine şi avizele necesare din partea instituţiilor abilitate, cu toate că în cazul producerii unui incendiu sau a unei deflagraţii pompierii nu pot avea acces la imobilele în cauză.
Cetăţenii invocă hotărârile instanţelor
Oamenii susţin că proprietarul de drept al terenurilor din zonă care au făcut obiectul despăgubirilor este statul român, acest fapt fiind recunoscut şi stipulat tocmai de către instanţele de judecată, invocându-se hotărâri ale Judecătoriei Satu Mare, Tribunalului Satu Mare şi Curţii de Apel Oradea. Ioan Chereji i-a adus la cunoştinţa prefectului Eugeniu Avram că judecătorii de la nivelul Judecătoriei şi Tribunalului Satu Mare, respectiv a Curţii de Apel Oradea, au recunoscut în astfel de cauze dreptul de proprietate a statului român, rezultat în urma deciziilor de expropriere, chiar dacă acestea nu sunt înscrise în Cartea Funciară, potrivit articolului 26 din Decretul Lege nr. 115. “Exproprierea este o cauză pentru dobândirea drepturilor reale, CHIAR FĂRĂ ÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ, cum este cazul în situaţia de faţă, terenul din litigiu fiind expropriat în baza Decretului 347/1986. În hotărârile judecătoreşti pronunţate se menţionează în mod expres decretul de expropriere, iar în baza decretului de expropriere dreptul de proprietate dobândit de statul român, FĂRĂ ÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ”, a citat Ioan Chereji din hotărârile judecătoreşti.
Ping-pong cu proprietăţile
Ioan Chereji mai susţine faptul că instanţele de judecată arată: “Deşi reclamanţii susţin că sunt proprietarii terenului înscris în Cartea Funciară, în realitate aceştia nu sunt proprietari ai acestui bun deoarece terenul în cauză a fost expropriat de către statul român, prin Decretul nr. 347 din 30.10.1986”. Tot în deciziile instanţelor de judecată, invocate de Ioan Chereji, se mai arată că: “Înscrierile ulterioare făcute de aceştia (se face referire la foştii proprietari expropriaţi, n.red.) după anul 1990 NU SUNT LEGALE deoarece nu au fost efectuate în contradictoriu cu titularul de drept asupra imobilului. Dreptul de proprietate dobândit de statul român pentru imobilul din litigiu ERA OPOZABIL ŞI PRIN NEÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ, aşa cum prevedeau dispoziţiile articolului 26 din DL 115/1938 şi cum prevăd în prezent dispoziţiile articolului 26 din Legea nr. 7/1996.”
Locatarii se simt discriminaţi
Cei 28 de locatari ai blocurilor C27 şi C29 susţin că se simt discriminaţi de către autorităţile statului român în raport cu vecinii lor. “Acel gard este o ruşine pentru democraţie, pentru egalitatea de şanse în faţa legii şi a serviciilor publice. Noi ne plătim toate taxele şi impozitele, suntem cetăţeni onorabili şi respectabili, şi ne-am trezit umiliţi de un gard şi o poartă care ne îngrădesc accesul în parcare şi la garaje. Cerem statului român, prin instituţiile abilitate, să îşi facă datoria şi să facă dreptate. Judecătoria, Tribunalul şi Curtea de Apel au spus că terenul este al statului. Atunci cum este posibil ca omul să îşi facă gard pe terenul statului?! Vă rugăm, domnule prefect, să faceţi dreptate!”, a precizat Ioan Chereji.
Prefectul Eugeniu Avram le-a spus oamenilor că instituţia pe care o reprezintă va face tot ce îi stă în putinţă pentru a face lumină în acest caz. Astfel, vor fi chemate pentru lămuriri instituţiile cu atribuţii pe această linie, urmând a fi dispuse măsrui care se impun sau sesizate organele în drept, în cazul în care s-ar evidenţia anumite nereguli.
Ciprian Bâtea
