Mistreţii fac prăpăd în agricultură

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

mistretii

Mistreţii “culeg” an de an produsele agricole ale bieţilor fermieri. Orice ar face, localnicii tot nu reuşesc să alunge mistreţii. Sălbăticiunile nu ţin cont de nimic şi distrug pe rând culturi de porumb, cartofi sau fasole. Pentru mulţi dintre agricultori, recolta de anul acesta reprezintă singura sursă de venit. Cu alte cuvinte, sunt disperaţi. Ce este şi mai grav, mulţi agricultori au renunţat să mai lucreze pământul, după cum este şi cazul la Chegea sau Aciua. De cealaltă parte, administratorii fondului de vânătoare promit că vor lua măsuri şi că oamenii vor fi despăgubiţi. Până una alta, mistreţii, în goana lor, pun la pământ culturile şi transformă lanurile în terenuri de luptă, pline de noroi.

Agricultorii s-au resemnat
Tot mai des, agricultorii din judeţ sunt disperaţi din cauza atacurilor pe care porcii mistreţi le dau în lanurile de porumb, de exemplu. În unele locuri din judeţ, mai ales în zona de sud şi est a judeţului, atacurile au fost atât de dese încât oamenii nu s-au mai ales cu nimic din munca de o jumătate de an. Fiindcă nimeni nu face nimic şi sătui de promisiunile autorităţilor, oamenii s-au resemnat şi spun că se luptă cu morile de vânt atunci când cer despăgubiri. Ţăranii au ajuns până într-acolo încât au lăsat terenuri mănoase în paragină fiindcă an de an atacurile s-au repetat. “An de an ne lăsăm păgubaşi. Mistreţii ne distrug toate culturile. Nu mai ştim ce să facem. Nu ne putem apăra culturile. Dacă punem capcane, poliţiştii ne acuză de braconaj. Dar nici aşa nu se poate. Adică, mistreţii să ne facă prăpăd culturile şi noi să stăm cu mâna în sân. Am tot apelat la ajutorul autorităţilor, dar toţi ridică din umeri a neputinţă. Anul acesta, de ciudă, am pus doar în jurul casei”, a declarat un agricultor din satul Chegea, comuna Săcăşeni.

Sătenii, prizonierii mistreţilor
Oamenii din Chegea susţin că mistreţii sunt extrem de agresivi, oamenii fiind practic terorizaţi de aceste sălbăticiuni. Sătenii au declarat că mistreţii vin până în spatele caselor lor, iar în alte situaţii pot fi văzuţi chiar şi pe străzile mai lăturalnice. Un lucru este sigur, în schimb. Toată lumea se păzeşte de mistreţi atunci când merg pe câmp. Dar problema majoră este că mistreţii s-au înmulţit alarmant şi au devenit un pericol în toată regula pentru siguranţa oamenilor, nu doar a culturilor. “Mistreţii vin până în spatele casei, nu le mai este frică de oameni. Au fost cazuri în sat când mistreţii le-au omorât oamenilor tocmai câinii de pază, vă daţi seama cât sunt de agresivi. Nu putem să facem nimic. Am ajuns prizonierii mistreţilor. Acesta este purul adevăr. Dacă ne apărăm cumva suntem acuzaţi de braconaj. Unde este dreptatea, până la urmă”, susţine un sătean din localitatea Chegea.

Probleme şi în alte părţi
Gospodarii din Aciua, Urziceni, Foieni, Sanislău, Cehal şi Tăşnad continuă să fie revoltaţi şi îngrijoraţi din cauza faptului că le sunt distruse culturile agricole de către animalele sălbatice, în principal de mistreţi. În aceste localităţi, fiecare mic fermier şi-a plantat o anumită suprafaţă cu cartofi, şi-a semănat porumbul şi legumele pentru consumul propriu, singura lor sursă de trai. Dar, iată că, aceste culturi încep să fie distruse de turmele de mistreţi care populează zona. Aceştia distrug totul, se apropie îngrijorător de casele oamenilor, intră în curţile acestora, fiind un real pericol pentru securitatea sătenilor. “Organizaţi” în turme, scroafele cu purcei dau năvală peste tot. Gospodarii sunt neputincioşi. Au făcut tot ceea ce au crezut de cuviinţă. Unii şi-au cumpărat şi montat garduri electrice, alţii fac zi şi noapte de pază, dar fără niciun rezultat. Mistreţii devin periculoşi. S-a încercat o rezolvare amiabilă cu factorii responsabili. S-a iniţiat o întâlnire între gospodarii păgubiţi şi proprietarii fondului de vânătoare. Şedinţa nu a dus la niciun rezultat. Vânătorii, cu drepturile lor, cum susţin, iar gospodarii cu pagubele. După cartofi urmează cultura de porumb şi, ca atare, îngrijorarea şi nemulţumirea micilor fermieri sporeşte. Cine-i ajută şi, mai cu seamă, ce măsuri se pot lua pentru stoparea distrugerilor provocate de animalele sălbatice?

Legea spune una, realitatea alta
Potrivit legii, gestionarul fondului de vânătoare, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Satu Mare, este obligat să-i despăgubească pe proprietarii de terenuri agricole în cazul în care se descoperă că animalele sălbatice au distrus culturile. Tot legea spune că pentru a putea fi despăgubiţi, proprietarii trebuie să sesizeze primăriile, care solicită expertiza unei comisii de specialitate care să evalueze pagubele. Fiindcă de regulă experţii invocă lipsa gardurilor de împrejmuire a culturilor, şi primarii se lasă păgubaşi şi fiecare se descurcă cum poate. Asta deşi practic este imposibil ca sătenii să îngrădească mai multe hectare de teren situate în diferite părţi ale satului. Aşadar, legea spune alta, dar realitatea cu totul alta.

Concret, administratorii fondurilor de vânătoare au susţinut în cadrul mai multor întâlniri avute la Instituţia Prefectului că au luat toate măsurile ce le sunt permise pentru a controla mişcarea turmelor de mistreţi însă există factori externi care influenţează comportamentul mistreţilor şi implicit mişcarea lor în teren. Printre factorii menţionaţi se numără stupăritul pastoral în păduri şi trecerea turmelor de oi pe terenurile împădurite. În concluzie: vânătorii, cu drepturile lor, cum susţin, iar gospodarii cu pagubele.

Ciprian Bâtea

2 Responses to Mistreţii fac prăpăd în agricultură

  1. Macar sa-si dea numele acel vrednic agricultor din Chegea, nu de alta, doar sa-i platesc contul la bufet,ca de cand nu mai are pe ce bea, s-a apucat de vorbit tampenii.

    andrei gheorghe
    20/05/2014 at 21:51
    Reply

  2. Sigur se stie cine este ,,agricultorul,, care a reclamat dar adevarul este cel reclamat . Si la noi la Blaja mistretii fac prapad la Jolta , iar marele braconier Deac , asa zis paznic de vanatoare , cu prietenul său cu nume de felul I se ocupa de recoltat vanat pentru ei nu pentru a hrani vanatul si pazi culturile de pagube produse de materia lor prima .

    Nelu Colonelu
    22/05/2014 at 08:32
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *