Castor pomanagiu şi cerşetor

Filed under: Locale |

De ziua oraşului lor, sătmărenii au avut surpriza să-l zărească din nou pe Castorul delator. Cu privirea pierdută şi ţinuta prăfuită, Castorică cel cu dotarea ischemică se furişa pe la terase, căutând atent după resturile rămase. Înfuleca pe nerăsuflate toţi mici şi cârnaţii abandonaţi pe mese. La un moment dat, după ce s-a săturat, a început să strângă mâncarea lăsată pe masă într-o plasă, ca să o ducă acasă. Castorul ratat s-a făcut de rahat când a început să fileze paharele cu bere. A dat gata toate paharele pe jumătate goale. Întrucât nu s-a turmentat, rozătorul ramolit s-a pus pe cerşit. A început să colinde pe la mese, cu mâna întinsă, cerând de la toată lumea câte un leu, dar nu pentru Ateneu. Ci pentru a-şi ostoi setea arzătoare, ce putea fi potolită doar cu alcoale arzătoare. Câţiva sătmăreni nişte mărunţiş i-au dat, scârbiţi să-l aibă în preajmă pe Castorul retardat, care din nou s-a făcut de rahat. În miez de noapte, rozătorul a fost văzut cum toată agoniseala pe nerăsuflate a băut. După ce s-a îmbătat şi sub o masă a aterizat, Castorul retardat a tras un pui de somn, visând că-i mare domn. L-au trezit spre dimineaţă cei de la salubrizare, spunându-i că în curând soarele răsare. Lovit de toxibeţie în mod crunt, Castorul dement a mers în patru labe până la apartament. Ajuns acasă, foarte tare s-a supărat când a observat că punga pe undeva şi-a uitat. A rămas fără lături şi cu mari dureri la cap şi la încheieturi. Dormitul sub masă nu i-a priit la fel de bine ca cel de acasă. Încă o dată, Castorul retardat şi delator a demonstrat din nou că e un mare pomanagiu şi un mare cerşetor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *