Luptător pe frontul din Răsărit în cel de-al Doilea Război Mondial, fost armurier în Armata Regală, instruit la o şcoală de spionaj din Italia, Vasile Blidar – „Blidaru” a luptat aproape un deceniu împotriva regimului comunist. Cunoscut şi ca „Haiducul Codrilor”, Vasile Blidar a fost unul dintre cei mai aprigi luptători anticomunişti din România.
Un haiduc modern
“Blidaru”, a fost unul dintre cei mai temuţi “haiduci” din ţară.A dat zece ani de furcă autorităţilor şi nu a putut fi prins decât mort. Viaţa lui seamănă cu un scenariu de film despre demnitate, onoare şi curaj. În jurul lui s-au ţesut numeroase legende care au rămas în istoria locurilor. Incredibila lui poveste reiese din amintirile soţiei sale Floare Neamţ, care a acordat unul din puţinele sale interviuri din viaţă, în cartea lui Ştefan Bellu – “Pădurea răzvrătită”.
Aria isprăvilor haiduceşti din zona Codrului (interferenţa celor trei judeţe: Satu Mare, Maramureş şi Sălaj) ale lui Vasile Blidaru şi ”ceata“ lui întregesc harta rezistenţei a celor care au ales calea codrului fără a se supune regimului din acele timpuri făcându-se în lumea satelor să se vorbească despre ei atunci dar şi acum, cu un deosebit respect deşi au trecut peste cincizeci de ani, legendele ţesute în jurul acestui erou au devenit pentru mulţi modele demne de urmat. Vasile Blidaru s-a bucurat de sprijinul celor din sate, dar treptat-treptat după un timp de pribegie, „timp de 10 ani nu a avut un pat cald alături de soţia lui“, purtând haina haiducească „pe cărările codrului“ a simţit pe umeri povara unui sistem, dar şi „trădat de frumoasa iubită, împuşcat pe când vroia să se apere cu arma în mână”.
Cine a fost Vasile Blidaru?
Vasile Blidar, zis „Blidaru”, s-a născut în 1911, în Odeşti, Maramureş. După război, s-a înscris în „Frontul Plugarilor” lui Petru Groza, dar în 1949 este arestat pe motiv că ar fi scris şi difuzat manifeste anticomuniste. Profitând de neatenţia gărzilor, scapă de sub escortă, luând calea haiduciei. Drept pedeapsă, în toamna aceluiaşi an soţia sa este arestată şi bătută, iar casa familiei este demolată.
Instruit în acte de diversiune şi terorism
Era pe vremea când războiul rece se afla la apogeu şi circulau zvonuri insistente cum că americanii vor veni să elibereze România de dominaţia sovietică. Cam prin 1951, Vasile Blidaru a trecut frontiera prin Iugoslavia, ajungând în Roma la un centru de instruire. Cei pregătiţi în astfel de centre aveau ca misiune culegerea şi transmiterea de informaţii secrete, acte de terorism şi de diversiune. Dovezile prezenţei sale în Italia sunt un document din august 1953 din Triest, scrisorile de avertizare trimise din Roma adversarilor şi urmăritorilor săi, precum şi hârtiile militare, busola şi armamentul găsit asupra sa după ce a fost împuşcat.
În toamna anului 1956, soţia sa l-a întâlnit, înarmat, la târg în Ariniş. Se întorsese din Italia. În acei ani, mânia lui Vasile Blidaru s-a abătut asupra celor din conducerea cooperativei săteşti şi a preşedintelui sfatului popular comunal. Pe gestionarul Vasile Git l-a împuşcat în picior când încerca să fugă. A urmat apoi Sigheti Vasile, pe care l-a somat să oprească. Când a luat-o la fugă, l-a împuşcat mortal. Aceeaşi soartă a avut-o şi Chiriguţ Petre. A mai rănit o rudă cu acelaşi nume – Vasile Blidar. Lui Deac Ioan i-a aplicat o bătaie zdravănă. La fel i-a tras o bătaie soră cu moartea şi preşedintelui sfatului popular, pe nume Cuc, cel care le dărâmase casa. La scurt timp, Cuc a murit.
Cum a fost prins şi împuşcat Blidaru
În 1958, de Rusalii, Blidaru se afla la Rogoz Florica, soţia fostului său camarad de haiducie, Rogoz Traian, aflat atunci la închisoare. Se afla în Huta, într-o casă din apropierea pădurii. Când a vrut să plece, cam pe la 11 noaptea, a văzut cum se lansează rachete luminoase. A încercat să se refugieze în casă, dar femeia încuiase uşa în urma lui. A aruncat cu grenade încercând să scape fugind, dar a fost secerat de arme automate. Nici astăzi nu se ştie unde se află corpul său neînsufleţit.
După împuşcarea soţului său, Floarea Neamţ a fost din nou arestată şi condamnată la 10 ani închisoare. A fost eliberată după patru ani, în urma unei amnistii.
Vasile Blidaru în legendele localnicilor
În mai multe sate din Ţara Codrului bătrânii povestesc şi în zilele noastre despre isprăvile lui Vasile Blidaru. Este de presupus că numele său va fi avut un impact deosebit asupra locuitorilor zonei de vreme ce s-au înfiripat pe seama sa numeroase legende. În cartea „Vasile Blidaru omul şi legenda“ regretatul jurnalist Iosif Ţiproc povesteşte cum Blidaru umbla travestit alături de miliţieni, fără ca acestora să le treacă prin minte cu cine au de-a face (şi care cam tremurau când primeau ordine să-l captureze). Chiar în maşina cu care călătorea împreună cu politiştii, el ar fi lăsat în mai multe rânduri câte un biletel cu inscripţia “Ati călătorit cu Blidaru”.
Nicolae Ghişan
