Oameni – Legendă pentru eternitate!

Filed under: Editorial |

Ne este necesar un oarecare răstimp pentru ca fiecare om să admită că, în cercul nostru de cunoştinţe sau prieteni, există cineva aparte, unic. Sigur, recunoaşterea vine cu greu, cu un oftat sincer! Dacă ne gândim la jurnalişti, la oameni care mânuiesc condeiul cu destulă uşurinţă, la cei care lucrează în studiourile de televiziune, realizând emisiuni aşteptate şi urmărite de masa mare de oameni, dacă ne gândim la medici, care au făcut ceva folositor pentru cei mulţi, la un poliţist conştiincios, cum erau sectoriştii în vremurile bune, la orice oameni de bine… găsim la fiecare un imens câştig personal. Aceşti oameni ar putea discuta cu noi despre acel avantaj al distincţiei, când avem putinţa să ne uităm înapoi, peste acel timp de acceptate încovoieri ale demnităţii. Oare, a existat mai multă încovoire ca azi? Aiurea! Când vezi coborând din maşini luxoase, însoţit de “paznici” câte un ales, iar masa de “adunaţi cu forţa” amuţeşte, făcându-se linişte totală, până nu dă unul “stabilit” tonul de aplauze! Ce încovoire mai vrei, când ştii bine cine-i “alesul” şi câte clase are făcute pe bune, că dacă-l întrebi de colegii de liceu şi de facultate nu-şi aduce aminte de niciunul! Mai mult, nu ştie ce materii şi ce discipline s-au studiat în anii de “facultate”.

Să-i lăsăm, că nu-i bine să-i descoperim, aici, în aceste rânduri, că se dau ei de gol la primele fraze ciuntite spuse de ei, începând cu “sunt bucuros că ne putem bucura de bucuriile noastre!”. Sigur, ei au bucurii palpabile pentru că Senatul sau Camera le oferă atâtea bucurii că nu s-au gândit cândva că le vor avea! Aceştia nu devin legendă! Aceştia vor fi uitaţi, că deja, ajunşi acolo “sus” sunt uitaţi. Legendă poate deveni un jurnalist, un om de televiziune, un specialist ieşit din comun prin tot ceea ce face, un om care face ceva util pentru semeni!

Nimic nu pare mai accentuat decât faptul că necesitatea de a cultiva legenda unui om valoros o resimţim mai puternic după ce ne-am astâmpărat foamea luptându-ne împreună pentru mai binele ce-l aşteptăm! Legendă devine acela care ne deschide conştiinţa asupra adevăratului sens al vieţii, adică asupra imposibilităţii de a te exprima dacă nu ai ajuns la limita cea mai adâncă a perceperii fenomenelor vieţii. Cum le percepe un terchea-berchea fără şcoală, fără putere de înţelegere, care are tot ce-i doreşte inima, fiind un exemplu negativ, pentru cei din jur, pentru societate? Aceştia ajunşi unde nu le este locul, nu pot depozita ce au învăţat, au cugetat, ce au distilat din toate trăirile lor, prin înţelepciune, maturitate şi curaj. Acestea-i lipsesc cu desăvârşire, iar spaţiul de depozitare este viran!

În viaţa asta atât de miraculoasă, aceştia îşi trăiesc ritmul clocotitor fără ruşine! Unii chiar cred, chiar sunt convinşi că au ajuns acolo “sus” pe merite, pe capacităţile, pe plusul care-l posedă faţă de masa care i-a ales, fără se se întrebe cum a fost ales? Ce merite are comparându-se cu mulţi care-l depăşesc la orice! Iată de ce ţara stagnează, sau nu înaintează! Şi lumea tace, ascultă, aplaudă, dar… în sinea lor, cei mulţi şi nemulţumiţi murmură, spun ceva greu în sinea lor şi… aşteaptă! Ce aşteaptă? Cred că aşteaptă un plen al mulţimii, în care să-i ia la întrebări şi la huiduieli pe mincinoşii şi falşii politicieni care beneficiază de multe lucruri, că dacă lumea ar şti cât se cheltuieşte cu un parlamentar pe lună, n-ar mai avea nevoie de ei! I-aş întreba ce mari performanţe au reuşit? Oare, unii din ei, resimt un fel de greutate în suflet, un geamăt surd, o durere… Aiurea! Ei cred că totul li se cuvine! Va veni şi vremea când vor da socoteală! Nu-i ameninţare, ci o prevenire! Se vorbeşte mult de efortul de echipă. În politică, echipele câştigă doar prin 11 m! Nu sunt antrenate, n-au condiţie şi întind doar mâna! Este surprinzător cât de multe lucruri trebuie să faci ca să dovedeşti lumii că eşti bun, şi este suficient să strici un singur lucru ca să fii considerat că nu eşti bun de nimic. Aşa-i la noi în judeţ. Şefii sunt numiţi “interimari”, iar judeţul pentru Bucureşti este o treaptă de lansare pentru unii nedemni de concurs! De fapt, seamănă cu “aleşii” prin “redistribuire”, fenomen unic ce “îmbogăţeşte” capacitatea creatoare a Parlamentului cu nişte “înţelepţi” ajunşi după plecarea trenului. Scria Rebreanu o nuvelă teribilă, intitulată “Proştii”! Citiţi-o!

Mahatma Gandhi spunea: “Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate astea, vei fi un om mare!“ Să se ştie că poporul este şi rămâne suveran! Numai el este, după Dumnezeu , stăpân! O spunea ÎPS Iustinian (Dumnezeu să-l odihnească!). Eroii din acest material vor aştepta zadarnic la Poarta Raiului!

Teodor Curpaş

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *