Ţara cu mai multe ţări – De unde vine denumirea de Ţara Oaşului?

Filed under: Anchete&Reportaje,Locale |

Tara Oasului 1

În România avem mai multe “ţări” precum cea a Bârsei, a Moţilor, a Vrancei, a Maramureşului, a Făgăraşului, a Crişurilor, a Bucovinei, a Haţegului, a Someşului, acestea toate fiind noduri de structură naţională ce au supravieţuit tuturor vicisitudinilor istoriei, conservând şi relevând în secole celula românească, dându-i dimeniune în spaţiu şi timp, în materie şi spirit. La “ţările” menţionate mai sus se adaugă şi Ţara Oaşului, cea mai mică “ţară” din Ardeal, situată în judeţul Satu Mare.

În coltul de nord-vest al României, de pe crestele de andezit ale munţilor înalţi, privirea cuprinde până departe un şes vălurit, tâlcuit de natură parcă anume cu fereală în îmbrăţisarea de piatră a muntilor Oaş şi Gutâi – debutul celei mai lungi si impresionante catene vulcanice din Europa. E “cetatea naturală” a Ţării Oaşului străbătuta de ape repezi, cu povârnişuri îmbrăcate în codri.

Din timpuri ce se pierd în legendă, oşenii şi-au petrecut fiinţa în acest peisaj şi s-au confundat cu ritmurile lor exprimându-l. Înalţi, cu părul roşcat şi ochii ca limpezimile cerului, ei coboară direct din ramura dacilor de nord conservându-şi cu dârzenie parcă originile – prin infăţisare, spirit creator şi traditii morale. Sunt oameni cu rădăcinile înfipte în aceste pământuri, ca acelea ale brazilor din pădurile lor, oameni peste care au trecut în valuri furtunile timpului cum trece vântul peste piatra muntelui lăsând urme scrise adânc, dar neizbutând s-o clătinească.

Tara oasului 2

Pe la 1800, Szirmay Antal, cel care a scris prima monografie a ţinutului, nota că „dacă Roma e aşezată numai pe şapte coline, Negreştii – cea mai mare localitate a ţinutului – e pe şaptezeci şi şapte, deşi are numai 300 de case”. Cu toate acestea, în literatura de specialitate despre actuala denumire a regiunii şi nu se găsesc foarte multe informaţii.

Datele asupra trecutului ei sunt foarte sărace. Date despre întâia numire oficială a Ţării Oaşului se găsesc într-o diplomă de donaţie a lui Leopold I, din 1668, prin care acesta dăruieşte contelui Ştefan Csaky “Districtus Avassagh”, care pe atunci aparţinea cetăţii Sătmar. Aceste lucruri au fost specificate de către Anton Szirmany, vechiul istoric al ţinututilor sătmărene.

Asupra originii numelui Ţării Oaşului au existat divergenţe între diferiţi cercetători, istorici sau lingvişti. Astfel, neamţul Weigand, autorul uneia dintre primele monografii ale judeţului Szatmar (Leipzig, 1899) a susţinut ideea că numele ar veni de la un voievod local, pe nume Oaş – sau Basil Hoşan.

Tara Oasului 3
Nicolae Iorga credea că „Havasalföld” , adică „Ţinutul de munte” s-a transformat de mult în româneasca “Ţară a Oaşului”. Ion Muşlea a considerat că numele românesc al ţinutului derivă dintr-un cuvânt unguresc, „avas”, care înseamnă: pădure cu arbori mari şi bătrâni; pădure cu ghindă; silva prohibita.” „Oşenii bătrâni ştiu cu toţii că nu mai departe decât acum 30-40 de ani ţinutul lor era acoperit de păduri seculare”, scrie Ion Muslea.

Referitor la întinderea ţinutului, părerile oşenilor sunt împărţite. Cei mai mulţi ştiu că ţinutul lor se opreşte la Călineşti. Cu privire la acest aspect, în unele scrieri este specificat faptul că numirea de “oşan” aparţine doar locuitorilor din cele 16 sate care formează azi plasa Oaş. O altă părere a cetăţenilor din zonă este că tot “oşeni” sunt şi oamenii care îşi duc viaţa de zi cu zi în satele din plasa Ugocea şi anume: Gherţa Mică, Gherţa Mare, Turţ, Batarci, Comlăuşa, Valea Seacă şi Tarna Mare.

Nicolae Ghișan

Tara Oasului 4

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *