Afdam şi Cfaim drumeți în dezlegarea istoriei – despre centrul și periferiile fortificațiilor din epoca bronzului

Filed under: Editorial |

“Bine ați venit dragi copii în redacția Agenției de știri – Tsev Dron Ed Atezag și le mulțumim doamnelor profesoare de la Școala ”Mircea Eliade” din Satu Mare care vă însoțesc. Noi suntem Afdam și Cfaim, gazdele și în același timp oaspeții voștri săptămânali … și vă punem următoarea întrebare: mai citiți voi din când în când vreo carte, revistă sau vreun ziar?” ”Daaaaaaaaaaaaa!” ”Și ce carte ați citit ultima dată? Hai spune tu ” ”Neamul Șoimăreștilor …” ”și eu Colț Alb …” ”eu Cireșarii …” ”Felicitări copii … dar publicații despre descoperiri istorice ați avut ocazia să lecturați?” ”Eu am văzut filmul Bibliotecarul … ” ”Bravo! Văd că sunteți pasionați de lectură și vă place să consumați informație bună. Astăzi îl avem alături de noi pe domnul Liviu Marta, arheolog – cercetător la Muzeul Judeţean Satu Mare căruia îi spunem … Bună Dimineața Liviu.” ”Bună dimineața băieți, bună dimineața copii, sărut mâinile doamnelor profesoare și bine ne revedem dragi cititori. Astăzi vă voi vorbi despre fortificaţiile din zona sătmarului zilelor noastre corespondente cu epoca bronzului.” ”Dragă Liviu, în episoadele anterioare ne-ai vorbit despre ceramica din epoca bronzului; despre păşunatul și iernarea animalelor din zonele mlăștinoase ale Ecediei și Ierului, dar și despre luncile inundabile ale Someşului. De ce azi în Mileniul III vorbim despre … fortificații?” ”Simplu … atunci v-am vorbit despre ambientul etno – social – cultural și modurile tradiționale în care băștinașii din acele timpuri își cultivau, preparau și consumau hrana cea de toate zilele, pentru ca-n acest episod să vă prezint modul de conviețuire și sistematizare ale societăților umane din acele timpuri. Când vorbim despre vechile fortificaţii din zona sătmarului zilelor noastre corespondente epocii bronzului, trebuie să subliniem faptul că aceste habitate umane erau cu siguranţă centre de putere. Intensa activitate metalurgică ce se desfăşura în cadrul lor este atestată de numeroasele descoperiri de tipare utilizate la turnarea pieselor de bronz. Putem da ca exemplu aşezarea fortificată descoperită la Dindeşti-Cetate, unde au fost scoase la suprafață două tuburi de lut ce provin de la foalele cu care era topit metalul din cuptoare. Distribuţia obiectelor metalurgice din mileniul II, aflată în corelaţie cu distribuţia aşezărilor fortificate şi cu răspândirea obiectelor de prestigiu sugerează că centrele de putere de la marginea Câmpiei de Vest (Banat, Crişana şi Câmpia Someşeană) controlează comerţul şi producţia obiectelor obţinute din metalele neferoase extrase din munţii Metaliferi şi din munţii Oaş-Gutâi-Ţibleş ( cfr. Gogâltan-Sava 2011, Marta 2013. Descoperirea a numeroase obiecte cu caracter religios, de felul carului cu protome zoomorfe de la Bobald, sunt elemente ce atestă că fortificaţiile pot fi considerate centre religioase. Interpretarea a putut fi certificată odată cu descoperirea unui templu megaron în aşezarea fortificată din aşezarea fortificată Sălacea (Dealul Vida)”. ”Ce sunt acelea protome?” ”Protoma poate reprezenta bust unui animal de exemplu, care împodobea în Antichitate un obiect de metal sau de ceramică; o figurină în formă de cap de animal, formând un ornament al unui obiect metalic sau ceramic. Aceste protome puteau reprezenta, simbolurile divine ale comunităților, știind că oamenii din acele timpuri se închinau la zei reprezentați prin animale. Un alt element definitoriu și vital al fortificațiilor, erau și șanţurile impresionante folosite pentru fortificare (8-30 m lăţime şi 5-6 m adâncime), care atestă participarea comunităţilor din satele înconjurătoare la efortul de apărare al centrelor. Se poate spune că din aceste centre se exercita conducerea vieţii economice, a vieţii spirituale şi a vieţii politico-militare. Practic, pe plan local existau relaţii de tip centru-periferie, în care aşezarea centrală, în schimbul produselor şi a prestaţiilor în muncă oferite de aşezările de la periferie asigurau bunuri meşteşugăreşti, respectiv servicii religioase şi militare.”

Valeriu Ioan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *