Am ocazia să citesc nr. 2/2017, “Dosarele Cotidianul”, număr dedicat generalului Iulian Vlad (Dumnezeu să-l odihnească în Pacea Sa!). Chiar coperta dezvăluie câteva probleme de primă mărime, dezbătute în conţinut. Amintim doar câteva : Cine este Iliescu? Structura Securităţii. Conspiraţii anti-Ceauşescu. Misterul războiului. Boncan contra Vlad. Secretul întâlnirii Ceauşescu – Gorbaciov. Securitatea contra KGB. Emanaţii Revoluţiei: Măgureanu, Nicolaescu, Suceavă, Mazilu. Iar, să răsfoim împreună conţinutul prestigiosului număr 2. Am ocazia să citesc nr. 2/2017, “Dosarele Cotidianul”, număr dedicat generalului Iulian Vlad (Dumnezeu să-l odihnească în Pacea Sa!). Chiar coperta dezvăluie câteva probleme de primă mărime, dezbătute în conţinut. Amintim doar câteva : Cine este Iliescu? Structura Securităţii. Conspiraţii anti-Ceauşescu. Misterul războiului. Boncan contra Vlad. Secretul întâlnirii Ceauşescu – Gorbaciov. Securitatea contra KGB. Emanaţii Revoluţiei: Măgureanu, Nicolaescu, Suceavă, Mazilu. Iar, să răsfoim împreună conţinutul prestigiosului număr 2. Scriitorul, gen. Aurel I. Rogojan se întreabă “De ce generalul Iulian Vlad?”. Aflăm ce resorturi a generat acest proiect al “Dosarelor Cotidianul”, consacrat gen. Iulian Vlad, fost şef al Securităţii Statului la momentul prăbuşirii sistemului mondial socialist şi al încheierii Războiului Rece? Aflăm că în epicentrul evenimentelor din decembrie 1989 s-au aflat doi soldaţi de excepţie şi bravi fii ai poporului român, care s-au afirmat într-o manieră aparte, onestă, loială şi devotată României – generalii Iulian Vlad şi Ştefan Guşă. Ultimul sfârşindu-şi viaţa la 54 de ani, în împrejurări suspecte. Generalul Iulian Vlad şi-a încredinţat o parte din confesiunile sale pentru istorie memoriei camerei video. Din cele 40 de ore de întrebări, răspunsuri şi dezbateri, plus anexe – documente doveditoare, au rezultat două volume, încredinţate Editurii “Proema” din Baia Mare. Materialul “A împiedicat o vărsare de sânge şi planul de destrămare a ţării” este semnat de prof. Dinu C. Giurescu, drept “câteva gânduri despre generalul col. (r) Iulian N. Vlad”. În final afirmă : “Ordinul dat de generalul Iulian Vlad de consemnare totală a personalului în unităţi a împiedicat o vărsare de sânge şi, spre norocul nostru, planul de destrămare a ţării”. Mai spune, ca un motto adevărat că “Sunt oameni care rămân în istorie prin ceea ce făptuiesc îndeosebi în momentele de încercare”. Este interesantă organigrama Departamentului Securităţii Statului, desfăşurată pe două pagini. (Pentru mulţi este noutate şi ar trebui studiată!). Dinu Săraru semnează un material interesant intitulat “Un bărbat pentru istorie”, legat de felul în care l-a cunoscut pe gen. Iulian Vlad, venind la Teatrul Naţional să cumpere bilete la o premieră. Aminteşte şi de mulţumirile de la Ambasada Chinei aduse în numele conducerii statului chinez generalului Iulian Vlad pentru sfaturile preţioase şi ajutorul dat în anii 80`! Dinu Săraru încheie: “Şi acum închei, totuşi, spunând din ce ştiu şi eu, ca martor al vremurilor trăite, că în decembrie 89`, datorită unui ordin al său, sediul CC. şi calea Victoriei şi ţara întreagă, până la urmă, n-a fost transformat într-o baie de sânge”. Un material amplu “Sfârşitul Epocii de tur văzut de gen. Iulian Vlad” – “Un deceniu de declin al Securităţii Statului şi al României”, este subtitrat de redacţie. Frumoase dezvăluiri privind testarea făcută de Ceauşescu timp de zece ani înainte ca Iulian Vlad să fie numit Şeful Securităţii Statului. Este, de fapt, un dialog , binecondus, între Aurel Rogojan şi Iulian Vlad, din volumul “Confesiuni pentru istorie”. Există şi fotografia în care Victor Atanasie Stănculescu, în uniforma de general, sărută mâna Elenei Ceauşescu, dovedind “o relaţie specială greu de interpretat”. Tot aici aflăm despre declinul gen. Pacepa, la fel câteva date despre Gheorgiu-Dej, care “avea un umor sănătos. Trăia viaţa în toate aspectele ei. I-a plăcut şi un pahar de vin, nu a lăsat ţigara până la sfârşitul vieţii”. Aflăm că “Dr. Petru Groza şi Ion Gheroge Maurer- cei mai proeminenţi şi atipici prim-miniştri ai regimului comunist”. Din dialogul Aurel Rogojan – Iulian Vlad apare un subiect hipersensibil “Uniunea Sovietică şi ruşii” ce se întinde pe opt pagini de revistă, iar pe alte şase pagini, “Conspiraţii împotriva lui Nicolae Ceauşescu”, cu ameninţările făcute de acesta întregii conduceri de partid şi de stat: “Vă trimit pe toţi în faţa plutonului de execuţie!” şi asta în şedinţa din 17 dec. 89` sau izbucnirea lui Ceauşescu : “Atunci, alegeţi-vă alt secretar general”, fiind într-o criză nervoasă, gata să părăsească şedinţa. Nu şi-a putut stăpâni nervi şi : Nu? Sunteţi de acord cu aştia care au trădat… atunci să vă alegeţi alt secretar general!”. La pag. 71, aflăm că Milea şi Vlad au ratat un moment istoric: Arestarea lui Ceauşescu: planul de la ore 3,00”. Într-o notă prezentată de gen. Vlad aflăm “ce zicea generalul despre poetul Ioan Alexandru” / “Poetul are o operă şi o personalitate cunoscută în cultura noastră contemporană, ceea ce obligă la multă adâncire în conceperea măsurilor operatice propuse”. Legat de relaţiile cu omologii din China, gen. Vlad spune: ”Am făcut tot ceea ce am putut să evit vărsarea de sânge” când a fost primit de procurorul general al Chinei cu protocol oficial. Materialele reuşite : “Departamentul Securităţii şi Serviciile Secrete franceze”, “Securitatea versus Intelligence Service”, “Boncan contra Iulian Vlad”, “Boncan – acuzatorul diversionist”, “Protest internaţional în procesul Iulian Vlad”, “Am fost sigur că era la curent cu acţiunea teroriştilor”, “Dreptul la replică al gen. Iulian Vlad”. Atenţia deosebită este “întâlnirea de la Malta, hotărâtoare pentru soarta lui Ceauşescu”- pag. 48, “Un subiect hipersensibil”- privind anii 80` care au marcat începutul căderii libere a sistemului global socialist cu centrul de putere la Moscova (începutul sfârşitului unei lumi). Revista cuprinde 162 de pagini şi se încheie cu spusele lui Iulian Vlad :”Dacă într-adevăr există dreptate, atunci ea trebuie înfăptuită aici, pe pământ, şi nu în altă parte…”. John Kennedy despre recunoştinţă: “trebuie să ne găsim timp pentru a le mulţumii celor care înseamnă ceva în vieţile noastre”.
Teodor Curpaş