Adevăruri “reduse la tăcere”

Filed under: Editorial |

 Am avut un amic bun, care prin intermediul viitoarei lui soţii a intrat într-o familie înstărită. Prietenul meu a început să-mi spună că familia respectivă deţine terenuri, utilaje agricole, tractoare etc. La un moment dat, prietenul meu a început să vorbească la plural şi să spună: “Vom înfiinţa o societare agricolă. Vom produce mult grâu şi porumb. Vom creşte vaci, porci, iepuri de casă, oi, capre….”. L-am oprit din discursul său optimist, plin de mândrie, şi l-am întrebat: ” Bine, bine prietene, dar tu, ca viitor ginere, cu ce vei contribui la afacerea aceasta din domeniul agriculturii ?”. La care, prietenul meu s-a uitat buimac la mine şi mi-a răspuns cu glas scăzut: ” Cu idei…”. Aşa au intrat unii străini în ţară cu mâinile în buzunare…iar cu aurul ţării au construit “cică” România modernă…Apoi, cu câte bucurii “preţioase” au plecat din ţară, nu mai   ştie nimeni! Cât despre planurile lor secrete de jaf şi spoliere a bogăţiilor poporului român, apărate de tăişul Puterii sabiei,  n-a avut nimeni “curajul să vorbească” …că doară în perioada interbelică România era, aproximativ 98 la sută, o ţară eminamente agrară. Unii au venit la noi “cu idei, ordine şi dişciplină”, apoi s-au autoîmproprietărit şi-au “supt la sânu’ ţării cât nu le-o fost ruşine”, fără să dea la nimeni socoteală. Deasupra lor nu mai era nimeni, decât Puterea cerului lor sfânt dătător de aur, miere şi lapte…susţinută de ţăranii României, care trebuiau să respecte “cotele”, alea pe care trebuia să le plătească şi Ilie Moromete.  Mai vociferau pe vremea aceea bunicii, care erau oameni simpli din popor, şi spuneau că “trădătorii de ţară” din vremurile acelea se îmbogăţeau din “firimiturile” căzute de pe “masa cea mare” a veneticilor şi din “sudoarea frunţii lor”… Chiar şi astăzi, încă unii străini se mai înfruptă din trupul ţării, moştenitori ai celor care au venit în România “cu mâinile în buzunare”, care s-au “propăşit” pe meleagurile moşilor şi strămoşilor noştri…Să ne reamintim un fragment din poezia “Împărat şi proletar” scrisă de Mihai Eminescu

……………………………………………………..

Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,Trec zilele voioase şi orele surâd.

În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă,

Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă –
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.

Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă

V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,

A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,Căci voi murind în sânge,

ei pot să fie mari.Şi flotele puternice ş-armatele făloase,

Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase

Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,

Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia – o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,

Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,

După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,

Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

……………………………………………………

Oare ce a vrut să ne transmită peste vreme, prin aceste versuri, poetul nostru naţional MIHAI EMINESCU, în 1874?

Dumitru Ţimerman

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *